Migdalele crude, delicioase şi sănătoase, sunt nuci mici, tari, dulci şi cu foarte multe proprietăţi şi beneficii pentru sănătate şi frumuseţe. Migdalul sau Amygdalus communis, Prunus amygdalus, Prunus communis, este un pom fructifer din familia Rosaceae, din care mai fac parte piersicul, cireşul, prunul şi caisul. Este clasificat în două categorii: dulce (Prunus amygdalu var. dulcis) şi amar (Prunus amygdalu var. amara). A fost cultivat, deja, în urmă cu 4.000 de ani şi este considerat originar din vestul Asiei şi din nordul Africii. În prezent, este cultivat în special în sudul Australiei şi în California. În ţara noastră, este cultivat în zonele cu climă blândă, în Oltenia, Banat şi Dobrogea.
Migdalul este un arbore stufos de înălţime medie, care înfloreşte în lunile martie şi aprilie. Florile sunt colorate de la roz deschis până la alb. Migdalele sunt de culoare albă, acoperite de o membrană subţire, maronie, fiind îmbrăcate într-o coajă tare.
Migdalele dulci sunt cele comestibile. Migdalele amare sunt folosite pentru obţinerea uleiului de migdale, care este utilizat ca agent aromatizant pentru alimente şi lichioruri. Ele sunt, altfel, necomestibile, deoarece conţin substanţe toxice, cum ar fi acidul cianhidric. Compuşii toxici sunt eliminaţi în procesul de obţinere a uleiului de migdale.
Migdalele au în compoziţia lor: vitamina A, grupul de vitamine B (B1, B2, B3, B6), vitamina C, vitamina E, calciu, fier, mangan, magneziu, fosfor, potasiu, zinc, acid folic, acid pantotenic, molibden, seleniu, glucide, apă, proteine, grăsimi mononesaturate. Aceste fructe sunt utilizate în gastronomie (patiserie), dar şi în industria cosmetică sau a parfumeriei. În scop fitoterapeutic, se utilizează frunzele şi cojile de la seminţe. Beneficiile pentru sănătate ale migdalelor sunt extinse, roadele acestor arbori fiind utilizate frecvent ca o soluţie sănătoasă pentru prevenirea constipaţiei, a tulburărilor respiratorii, a tusei, a tulburărilor cardiace, a anemiei, a impotenţei şi a diabetului. Pentru a ne bucura de proprietăţile migdalelor, este recomandat să le consumăm în stare crudă şi, de asemenea, să le hidratăm (cu cel puţin opt ore înainte de a le mânca să le punem în apă) pentru a uşura digestia. Prezenţa potasiului în migdale face ca acestea să ajute la reglarea tensiunii arteriale, iar procentul mic de sodiu ajută la controlul tensiunii arteriale fluctuante.
Migdalele constituie un bun echilibrant nervos. Consumul zilnic a 7-10 migdale, pe stomacul gol, ajută la îmbunătăţirea memoriei. Prin consumul acestora, se poate reduce chiar şi riscul de a suferi de boala Alzheimer, datorită efectului pozitiv pe care îl au asupra activităţii neuronale, prin prezenţa a două substanţe nutritive vitale pentru creier, riboflavina şi L-carnitina, potrivit site-ului organicfacts.net.
Prezenţa manganului, a cuprului şi a riboflavinei conferă migdalelor un rol energetic, remineralizant, contribuind astfel şi la reconstrucţia masei musculare. Important pentru reconstrucţia muşchilor este şi magneziul din compoziţia lor.
Migdalele conţin doi acizi graşi foarte importanţi, cel linoleic şi cel linolenic, care ajută la reducerea inflamaţiei din corp şi a nivelului de colesterol "rău" (LDL-colesterol). Datorită conţinutului de acid folic, care ajută la reducerea incidenţei malformaţiilor congenitale la nou-născuţi, stimulează creşterea celulară sănătoasă şi formarea de ţesut, migdalele sunt recomandate femeilor gravide pentru a avea copii sănătoşi. Grăsimile din migdale pot ajuta la pierderea în greutate, iar fibrele reduc senzaţia de foame. Multe persoane evită consumul de migdale de teama creşterii în greutate. Studii recente prezintă temerile ca fiind nefondate şi recomandă fructele ca o componentă importantă a unei diete pentru a preveni bolile cardiovasculare. Potrivit cercetărilor, persoanele care consumă în mod regulat migdale (cel puţin de două ori pe săptămână) au şanse mult mai mari să-şi păstreze greutatea ideală, decât cele care le consumă foarte rar sau niciodată. Bogate în vitamina E, ele contribuie la îmbunătăţirea aspectului pielii, a părului şi a unghiilor, iar, prin cantitatea mare de calciu, la întărirea oaselor. Cercetările au arătat că persoanele care ingerează un nivel ridicat de vitamina E sunt de 30-40% mai puţin vulnerabile în a contracta boli de inimă.
Conţinutul de fibre face ca migdale să îmbunătăţească circulaţia produselor alimentare prin colon, prevenind constipaţia. Este important, de asemenea, să se bea şi o cantitate semnificativă de apă. Migdalele au rol emolient, laxativ, hemostatic şi antiseptic intestinal, eficient în tratarea ulcerului şi a gastritei hiperacide, iar proteinele neutralizează parţial sucul gastric, în inflamaţii şi spasme ale stomacului şi intestinelor, precum şi în cazuri de fermentaţii şi putrefacţii intestinale. Laptele de migdale dulci este deosebit de hrănitor, poate chiar să înlocuiască laptele matern şi este indicat copiilor şi convalescenţilor. Poate fi folosit împotriva spasmelor, inflamaţiilor stomacului şi intestinelor, a acceselor de tuse şi a palpitaţiilor, potrivit site-ului whfoods.com.
Consumând zece migdale pe zi, avem echivalentul unei farfurii de spanac, deoarece migdalele sunt o sursă importantă de fier, care ajută la producţia şi la creşterea numărului de celule roşii din sânge. Frunzele de migdal sunt utilizate în scopuri medicinale. Ceaiul din frunze de migdale are proprietăţi sedative, care ajută la relaxare şi calmare.
Uleiul de migdale dulci este unul dintre cele mai populare uleiuri vegetale, emolient natural recomandat pentru orice tip de piele. În uz extern, poate fi un emolient în iritaţiile la nivelul epidermei, dermatozelor, psoriazisului sau pielii uscate. Are un gust de o mare fineţe, fiind bogat în vitamine şi acizi graşi. Datorită conţinutului bogat în vitamine de grup B, este recomandat în stimularea funcţiilor intelectuale, în special a memoriei şi a tulburărilor sistemului nervos. Are efecte uşor purgative. Masajele cu ulei de migdale sunt adesea recomandate pentru nou-născuţi. Acest ulei miraculos este perfect şi pentru tratarea cearcănelor sau hidratarea buzelor. Migdalele conţin, însă, şi oxalaţi, iar persoanele care au probleme cu rinichii sau vezica biliara trebuie să evite consumul lor.
