Persoanele care trec printr-o depresie riscă mai mult decât celelalte să sufere de o criză cardiacă, arată un studiu desfăşurat de cercetători norvegieni pe mii de oameni.
Cu cât simptomele sunt mai grave, cu atât consecinţele sunt mai semnificative, scrie metronews.fr.
Efectele depresiei nu sunt numai psihologice, ci şi fizice, persoanele depresive riscând mai mult să aibă insuficienţă cardiacă, boală cronică gravă (muşchiul inimii nu pompează destul sânge). Circulaţia sângelui în corp devine astfel insuficientă, iar organele nu primesc destul oxigen, lucru care determină semne clinice ca tahicardie, oboseală şi ral pulmonar.
Sunt concluziile unui studiu norvegian prezentat la EuroHeartCare 2014, conferinţă europeană iniţiată de Societatea Europeană de cardiologie. Este unul din primele studii care stabilesc o legătură fiabilă între cele două boli. Datele au fost strânse în cadrul unei ample cercetări epidemiologice desfăşurate în Norvegia pe aproape 63.000 de persoane, voluntarii fiind observaţi timp de 11 ani.
Cercetătorii au luat în considerare fumatul, indicele de masă corporală, activitatea fizică şi tensiunea arterială, evaluând şi nivelul de depresie la persoanele depresive, prin scara HAD. Aceasta constă într-o serie de întrebări ce permit aflarea gravităţii acestei tulburări la fiecare persoană în parte. Au înregistrat apoi numărul pacienţilor internaţi cu insuficienţă cardiacă şi al celor care au murit în timpul studiului.
La sfârşitul perioadei de 11 ani, aproape 1.500 de persoane aveau insuficienţă cardiacă, cercetătorii apreciind că cele cu depresie uşoară prezintă un risc de criză cardiacă cu 5% mai mare decât cele fără niciun simptom. La cele afectate de depresie moderată sau gravă, riscul creşte cu 40%. „Cu cât simptomele sunt mai grave, cu atât consecinţele sunt mai semnificative. Oamenii deprimaţi au obiceiuri de viaţă mai puţin sănătoase”, precizează Lise Tuset Gustad, coautor al studiului.
Persoanele depresive ar fi mai puţin înclinate să asculte sfaturi de îmbunătăţire a igienei vieţii. „Oamenii care şi-au pierdut interesul faţă de lucrurile care le plăceau înainte pot avea astfel primele semne de depresie”, adaugă cercetătoarea. Consecinţele bolii pot fi şi biologice: stresul determinat de starea lor duce la inflamaţii şi ateroscleroză (acumulare de corpi graşi în artere), care pot grăbi bolile cardiace.
Studiul arată totuşi că avansarea depresiei şi, prin urmare, a consecinţelor sale, poate fi limitată uşor. „Depresia se poate trata uşor în primele etape şi oamenii nu au nevoie de medicamente. Dacă vă simţiţi depresiv, mergeţi la doctor”, încheie Lise Tuset Gustad. În afară de vizita la medic există şi acţiuni benefice pe care le pot realiza cei depresivi, cum ar fi practicarea unei activităţi fizice, îmbunătăţirea alimentaţiei şi limitarea consumului de alcool, sfaturi utile şi pentru prevenirea riscurilor cardiace, încheie metronews.fr.
