Mâncarea grasă nu dăunează sănătăţii, este de părere Mark Hyman, medic nutriţionist, care invocă în sprijinul afirmaţiei sale mai multe studii. Adevăratul vinovat pentru kilogramele în plus şi bolile cardiovasculare ar fi zahărul şi nu grăsimea, relatează huffingtonpost.fr.
Într-un studiu apărut în 2010 în American Journal of Clinical Nutrition se arăta deja că nu există o legătură cauzală între bolile inimii şi consumul de grăsimi saturate. Un articol publicat în luna octombrie în British Medical Journal afirma că grăsimile saturate au fost incriminate din anii '70, când un studiu a stabilit o corelaţie între consumul de grăsimi şi rata bolilor cardiovasculare. „Corelaţia nu înseamnă cauzalitate”, spune Aseem Malhotra, cardiolog la Spitalul Universitar Croydon din Londra.
Niciun studiu recent nu a putut dovedi că există o legătură între grăsimile saturate şi bolile cardiace. S-a demonstrat chiar că grăsimea are un efect protector. Într-unul din primele studii despre obezitate, apărut în 1956 în The Lancet, se comparau trei grupuri de voluntari supuşi unor regimuri diferite. Unul a consumat 90% materii grase, altul 90% proteine, iar ultimul 90% glucide. În pofida tuturor aşteptărilor, cea mai mare pierdere în greutate s-a înregistrat în grupul care a consumat grăsimi.
Doctorul Malhotra mai spune că adoptarea unui regim mediteranean după o criză cardiacă ar fi de trei ori mai eficient decât consumul de medicamente.
Profesorul David Haslam, preşedintele Forumului naţional britanic împotriva obezităţii, este de părere că actualele studii dovedesc că glucidele rafinate şi îndeosebi zahărul sunt responsabile de acumularea de grăsime în sânge.
Alţi cercetători au stabilit că, deşi este adevărat că micşorarea consumului de grăsimi saturate poate duce la scăderea colesterolului, este vorba de fapt despre colesterolul „bun”, care nu pune nicio problemă. În schimb, când oamenii mănâncă mai puţin gras, au tendinţa să consume mai mult amidon sau zahăr, ceea ce face să crească riscul de colesterol 'rău', care produce crize cardiace.
Un alt studiu, din 2009, a arătat că 75% din pacienţii spitalizaţi pentru crize cardiace nu aveau un nivel al colesterolului anormal, dar sufereau de pre-diabet sau de diabet de tip 2.
„Nu grăsimea îngraşă, ci zahărul. Consumul de grăsimi vă poate ajuta să rămâneţi sănătoşi. Mâncaţi atunci grăsimi de bună calitate, alimente proaspete şi neindustriale şi restul să nu vă îngrijoreze!”, încheie Mark Hyman, autorul articolului din Huffington Post, ce recomandă grăsimi de bună calitate ce se găsesc în nuci, peştele gras, uleiul de măsline şi avocado.
