Deodorantele erau folosite în Egiptul antic. Potrivit New York Times, egiptenii au inventat băile parfumate şi aveau obiceiul să îşi dea cu parfum la subraţ. Nu transpiraţia miroase urât.De fapt, este aproape inodoră, scrie 7sur7.be. Mirosul provine de la bacteriile prezente în transpiraţie. Deodorantul este anti-bacterian, eliminând astfel mirosul chiar înainte să se simtă.
Cu timpul, o persoană poate deveni imună la anti-perspirant. Corpul se adaptează la deodorante, găsind un mijloc - nu se ştie care - să se imunizeze împotriva eficienţei acestora. Aşa încât deodorantul trebuie schimbat periodic.
Distincţia între deodorante pentru femei şi pentru bărbaţi este doar o chestiune de marketing. De fapt, acelaşi ingredient activ este prezent în aceeaşi proporţie în deodorantele destinate celor două sexe. Sunt diferite doar ambalajul şi parfumul.
Nu toţi au nevoie de deodorant. Majoritatea oamenilor miros mai puţin urât decât cred, iar unii nu miros chiar deloc. Cine poate renunţa la deodorant zece zile, poate afla care îi este adevăratul miros corporal.
Nimeni, nici chiar producătorii de deodorante, nu ştiu de la ce provin petele galbene de la subraţ. Principala teorie este că deodorantele reacţionează cu transpiraţia.
