Atunci când oamenii renunţă la fumat, organismul nu revine imediat la normal. Două studii recente arată efectele de durată ale fumatului asupra sănătăţii noastre. Imunitatea, în special, pare să fie chiar mai afectată decât se credea până acum, informează AFP.
"Fumatul modifică imunitatea adaptivă într-un mod persistent", au concluzionat autorii unui studiu publicat miercuri în revista Nature.
Noul studiu marchează un progres important în înţelegerea efectelor nocive ale fumatului asupra sănătăţii, care, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), ucide anual aproximativ 8 milioane de persoane în întreaga lume.
El a pus în evidenţă un element până acum ignorat: imunitatea adaptivă, care se construieşte pe măsură ce apar infecţiile, rămâne deteriorată timp de mulţi ani după ce oamenii se lasă de fumat.
Aceste concluzii se bazează pe un eşantion compus din o mie de persoane. Ele au fost selecţionate în urmă cu peste 10 ani, în cadrul unui proiect coordonat de Institutul Pasteur din Paris, iar imunitatea lor a fost apoi examinată cu regularitate prin diverse analize, în special sangvine.
Acest tip de proiect, denumit studiu de cohortă, este extrem de solid pentru a evalua măsura în care diferiţi factori influenţează de-a lungul timpului sănătatea şi metabolismul.
Şi, în acest caz, fumatul este cel care a avut cea mai mare influenţă, mai mult decât alţi factori, cum ar fi durata somnului şi nivelul de activitate fizică, potrivit cercetătorilor conduşi de specialista în biologie Violaine Saint-André.
Însă rezultatul nu reprezintă chiar o noutate. Medicii ştiau deja că fumatul afectează imunitatea înnăscută - comună tuturor oamenilor - prin agravarea reacţiilor inflamatorii.
Noul studiu a confirmat acest lucru, constatând că acest efect dispare imediat după renunţarea la fumat. Dar, şi aceasta este mare noutate, nu la fel se întâmplă în cazul imunităţii dobândite.
Aceasta rămâne afectată, pentru anumiţi indivizi, timp de ani sau chiar de decenii după renunţarea la fumat, chiar dacă eşantionul a fost prea redus şi reacţiile prea variabile pentru a calcula o durată medie precisă.
Efecte care dispar
Cercetătorii au mers şi mai departe de atât, arătând că aceste perturbări sunt asociate cu un efect "epigenetic": ADN-ul oamenilor rămâne bineînţeles acelaşi, însă expunerea la fumat afectează modul în care anumite gene se exprimă în practică.
Nu trebuie în niciun caz să se tragă concluzia că renunţarea la fumat nu serveşte la nimic. Efectele negative sfârşesc totuşi prin a dispărea în cele din urmă.
Dar "pentru a vă păstra imunitatea pe termen lung, este mai bine să nu vă apucaţi niciodată de fumat", a subliniat Violaine Saint-André în cadrul unei conferinţe de presă.
Studiul, care se bazează pe analize biologice, nu poate totuşi să spună care sunt consecinţele acestor variaţii imunitare asupra sănătăţii.
Potrivit autorilor săi, ar putea exista efecte asupra riscului de infecţii, cancere sau boli autoimune. Dar ele reprezintă, în acest stadiu, doar o ipoteză.
Un alt studiu, publicat săptămâna trecută, a încercat să determine în ce măsură riscurile pentru sănătate persistă cu adevărat după ce o persoană se lasă de fumat.
Publicat în NEJM Evidence, studiul s-a bazat pe date medicale obţinute de la aproximativ 1,5 milioane de persoane din Canada, Statele Unite, Norvegia şi Regatul Unit.
Autorii lui au comparat mortalitatea între mai multe grupuri: fumători activi, persoane care nu au fumat niciodată şi foşti fumători.
Pentru cei din urmă, riscurile medicale au nevoie de timp înainte să dispară complet. Odată ce o persoană a renunţat la fumat, ea trebuie să aştepte zece ani pentru a avea din nou o speranţă de viaţă comparabilă cu cea a unei persoane care nu a fumat niciodată.
Dar, chiar şi în acest caz, nu trebuie să se tragă concluzia că renunţarea la fumat nu merită toate eforturile: "beneficiile apar deja după trei ani", au constatat autorii studiului, cu o medie de cinci ani de supravieţuire recâştigată în acest grup, adică jumătate din drumul spre o speranţă de viaţă normală.
Iar efectul benefic este vizibil indiferent de vârsta la care se renunţă la fumat, deşi este mai accentuat la persoanele sub 40 de ani, notează Agerpres.
