În primul studiu larg asupra ADN-ului de pe bancnote, cercetătorii de la New York University au descoperit că pe acestea trăiesc mii de tipuri de bacterii – mult mai multe decât se crezuse anterior – şi că unele dintre acestea efectiv cresc pe bancnote. În ansamblu, studiul a arătat că banii sunt mult mai murdari – la propriu – decât se crezuse, multe dintre microorganismele identificate fiind patogene pentru om.
Analizând materialul genetic de pe bancnotele de 1 dolar, cercetătorii care lucrează în cadrul unui proiect special al New York University – Dirty Money Project – au identificat, în total, cca. 3000 de tipuri de bacterii, cu mult mai mule decât fuseseră identificate anterior prin studiile la microscop.
Chiar şi aşa, oamenii de ştiinţă au putut identifica doar aproximativ 20% din ADN-ul non-uman prezent pe bancnote, deoarece multe dintre microorganismele prezente pe ele nici nu sunt catalogate în bazele de date genetice.
Cea mai abundentă dintre speciile patogene descoperite este una care provoacă acnee; alte specii identificate sunt asociate cu ulcerul gastric, pneumonia, toxiinfecţiile alimentare şi infecţia cu stafilococi. Unele dintre bacteriile descoperite au gene care le conferă rezistenţă la antibiotice. „Am descoperit că, realmente, microbii cresc pe bani”, spune Jane Carlton, director al Center for Genomics and Systems Biology din cadrul New York University.
Datele, încă nepublicate, arată cât de amplă este problema „banilor murdari”. Bancnotele, care trec prin multe mâini, sunt o sursă de contagiune, iar păstrarea lor într-un portofel ţinut în buzunar, la temperatura corpului, favorizează creşterea bacteriilor.
Băncile şi monetăriile sunt preocupate mai curând de combaterea falsificării şi de durabilitatea bacnotelor, dar acest studiu arată că aspectul igienic al problemei nu este deloc neglijabil, deoarece poate avea un impact masiv asupra sănătăţii publice.
