Consumul de cafea nu face bine creierului în dezvoltare, cum ar fi în adolescenţă. Consumul de cafeină la copii şi adolescenţi a crescut cu 70% în ultimii 30 de ani, îndeosebi datorită băuturilor energizante, relatează 20minutes.ch.
Cercetători elveţieni au demonstrat că absorbţia de cafeină de către şobolani aflaţi la pubertate încetineşte procesul de maturizare a creierului. În timpul pubertăţii, omul, ca de altfel şi alte mamifere, „doarme foarte mult. În timpul acestei faze creierul înregistrează cea mai rapidă maturizare”, a arătat Fondul naţional elveţian (FNS). Consumul de cafeină de către copii şi adolescenţi nu scade, ci dimpotrivă, creşte prin băuturile energizante cu cafeină.
O echipă de cercetători conduşi de Reto Huber, de la Spitalul pentru copii din Zurich, a publicat în revista PLoS ONE un studiu care îndeamnă la prudenţă: la rozătoarele aflate în perioada pubertăţii, un consum de cafeină care ar corespunde la om 'la trei-patru ceşti de cafea pe zi duce la alterarea somnului adânc şi la încetinirea dezvoltării cerebrale'.
La om, ca de altfel şi la şobolan, durata şi intensitatea somnului profund cresc în copilărie, la fel ca numărul de sinapse şi conexiuni din creier, scăzând la vârsta adultă. „Creierul copiilor este de o plasticitate incredibilă datorită numărului de conexiuni”, arată dr Huber, citat într-un comunicat al FNS. Când creierul începe să se maturizeze, în perioada pubertăţii, o mare parte din aceste legături dispare. „Optimizarea se produce probabil în timpul somnului adânc. Se consolidează sinapse importante şi altele sunt resorbite pentru ca reţeaua să fie mai eficientă şi creierul, mai performant”, adaugă dr Huber.
Echipa sa a administrat cinci zile cantităţi moderate de cafea unor şobolani de 30 de zile şi a măsurat undele electrice produse de creierul lor. Somnul profund, caracterizat de unde lente, a scăzut între a 31-a şi a 42-a zi, adică după ce se terminase administrarea cafeinei.
Prin comparaţie cu şobolani care primiseră doar apă potabilă, cercetătorii au constatat că, la animalele care consumaseră cafeină, creierul prezenta mult mai multe legături nervoase la sfârşitul experimentului. Încetinirea procesului de maturizare cerebrală se reflecta şi în comportamentul lor: şobolanii care primiseră cafeină erau timizi şi prudenţi, în timp ce, în mod normal, ei devin mai curioşi odată cu vârsta.
În timpul pubertăţii, creierul parcurge o fază de maturizare delicată, în care pot apărea multe boli psihiatrice. Deşi creierul şobolanilor se deosebeşte de cel al oamenilor, multe paralele în ceea ce priveşte dezvoltarea cerebrală nasc întrebarea dacă este cu adevărat inofensivă cafeina consumată de copii şi adolescenţi. „Cercetările urmează că continue în acest domeniu”, a încheiat dr Huber, citat de 20minutes.ch.
