Considerată cauză a migrenelor, anxietăţii, acidităţii gastrice şi chiar a unor avorturi sau bună împotriva diabetului, cancerului şi demenţei, cafeaua face obiectul mai multor studii publicate în Columbia, care arată că alimentul respectiv este indicat unora şi nerecomandabil altora.
Văzută de mulţi ca "rea", vinovată de multe necazuri, cafeaua are de fapt mai multe efecte pozitive decât negative, potrivit experţilor internaţionali reuniţi la un salon de specialitate care a avut loc la Bogota la sfârşitul săptămânii trecute.
Jaakko Tuomilehto, profesor de sănătate publică la Universitatea din Helsinki, a declarat pentru AFP că, "cu cât se bea mai multă cafea, cu atât riscul de diabet este mai redus". "S-a dovedit că două-trei ceşti de cafea pe zi scad riscul de diabet cu 10%", precizează profesorul finlandez, a cărui ţară se numără printre cei mai mari consumatori de cafea din lume.
Cafeaua are şi alte calităţi, prevenind boli neurologice ca Parkinson şi demenţa, adaugă Tuomilehto, care este şi membru al Societăţii internaţionale pentru hipertensiune şi al Societăţii europene de cardiologie.
Imaginea cafelei — Columbia, este al patrulea exportator mondial al acestui produs — se îmbunătăţeşte şi mai mult dacă se ia în considerare că, datorită ei, riscul dezvoltării unui cancer de ficat este mai mic, afirmă dr Jorge Chavarro, profesor de nutriţie şi epidemiologie la Universitatea americană Harvard. Chavarro, consilier al agenţiei americane Food and Drug Administration (FDA), aminteşte faptul că "multă vreme, în imaginaţia oamenilor, cafeaua a fost considerată intrinsec rea". Însă, "în ceea ce priveşte majoritatea bolilor analizate, cafeaua nici nu creşte, nici nu scade riscul de a le dezvolta. La mulţi au fost observate efecte benefice", mai spune doctorul, bazându-se pe articole apărute în diferite reviste de specialitate.
Consumul de cafea nefiltrată poate totuşi mări nivelul de colesterol din sânge. "Cercetări efectuate în anii '80 au arătat că băutorii de cafea au un colesterol mai ridicat decât cei care nu beau", recunoaşte Tuomilehto, adăugând totuşi că elementele care provoacă acest efect sunt anulate în cafeaua filtrată fiindcă rămân în filtrul de hârtie.
Nu s-a dovedit că băutura neagră şi aromată ar provoca avorturi sau ar ajuta la slăbire, spun cei doi cercetători. Fiindcă acest aspect nu a fost pe deplin lămurit, există femei care nu mai beau cafea în timpul sarcinii. Ea poate provoca totuşi tahicardie, insomnie, anxietate, hipertensiune temporară şi chiar transpiraţie şi diaree, "efecte faţă de care majoritatea oamenilor dezvoltă toleranţă".
Revine fiecăruia să aprecieze doza de cafea care îi convine fiindcă oamenii au "feluri diferite de a o tolera. Unii tolerează o cantitate mai mare, alţii, foarte mică", afirmă Tuomilehto, subliniind că "cea mai bună soluţie este întotdeauna o cantitate moderată".
Într-un articol apărut în 2013 în revista Science se recomandă consumul a cel mult patru ceşti pe zi. Conform unuia dintre autori, expertul Carl Lavie, "dezbaterea asupra efectelor cafelei nu s-a încheiat, unele studii menţionând toxicitatea ei, iar altele, efectele benefice".
