Flora bacteriană intestinală ar putea juca un rol major în apariţia bolii Parkinson, potrivit unui nou studiu efectuat în Statele Unite care ar putea contribui semnificativ la dezvoltarea unor strategii de tratament mai eficiente şi lipsite de efecte secundare în lupta cu această boală neurodegenerativă, informează Xinhua.
Cercetarea, publicată recent în jurnalul american ''Cell'', demonstrează că schimbările în structura populaţiei de bacterii intestinale, şi chiar a bacteriilor în sine, contribuie în mod activ la deteriorarea funcţiilor motorii — semn distinct al acestei boli — şi chiar ar putea fi o cauză a acestora.
''Am descoperit în premieră o legătură biologică între microbiomul intestinal şi boala Parkinson'', susţine într-un comunicat autorul principal al studiului, Sarkis Mazmanian de la California Institute of Technology. ''Această cercetare dezvăluie faptul că o boală neurodegenerativă îşi poate avea originile în intestine, nu numai în creier, aşa cum s-a crezut până acum'', a completat acesta.
Boala Parkinson este cauzată de acumularea în neuroni a proteinelor alfa-sinucleine (Alpha Syn) anormale, ceea ce cauzează efecte toxice în celulele ce eliberează dopamina, localizate în regiunile din creier care controlează mişcările. Ca urmare, pacienţii se confruntă cu simptome debilitante precum tremur, înţepenirea muşchilor, încetinirea mişcărilor şi afectarea mersului.
Rezultatele noii cercetări, efectuată pe şoareci de laborator, demonstrează că flora bacteriană intestinală exacerbează simptomele motorii contribuind la crearea unui mediu ce poate favoriza acumularea de proteine alfa-sinucleine.
Descoperirea are implicaţii importante în tratamentul contra bolii Parkinson. El a salutat reuşita pe care a numit-o ''o schimbare de paradigmă'' care ''deschide posibilităţi complet noi pentru tratarea pacienţilor''.
''În cazul multor afecţiuni neurologice, tratamentul convenţional presupune administrarea unui medicament către creier. Însă, dacă boala Parkinson este într-adevăr cauzată nu doar de schimbări la nivelul creierului ci şi în microbiom, atunci nu va fi nevoie decât de administrarea de medicamente la nivel intestinal, ceea ce e mult mai uşor de făcut'', a spus Mazmanian. ''Acest nou concept ar putea duce la terapii mai sigure, cu mai puţine efecte secundare în comparaţie cu cele actuale'', a completat specialistul.
În prezent, terapiile împotriva Parkinson se concentrează pe creşterea nivelului de dopamină din creier, însă pot avea efecte secundare grave şi uneori îşi pierd eficacitatea după administrarea îndelungată, mai arată sursa citată.
Până la 10 milioane de persoane din lumea întreagă suferă din cauza acestei afecţiuni, ceea ce o face să ocupe locul al doilea în topul celor mai des întâlnite boli neurodegenerative, după Alzheimer.
