Gunoiul de grajd produs de vite, folosit adesea ca îngrăşământ, conţine multe gene noi de bacterii rezistente la antibiotice, provenite din intestinul rumegătoarelor, iar acestea reprezintă un potenţial pericol pentru oameni, se arată într-un studiu preluat de AFP.
Autorii studiului publicat în mBio, revista online a Societăţii americane de microbiologie, enunţă posibilitatea ca aceste noi gene să fie transferate unor bacterii aflate în solul în care se cultivă cereale şi legume. Au fost identificate deja mii de gene rezistente la antibiotice, însă cea mai mare parte se regăsesc în bacterii inofensive. Cercetătorii se tem ca aceste gene să nu apară în agenţi patogeni ce provoacă intoxicaţii alimentare sau infecţii nozocomiale.
„În măsura în care există o legătură între genele rezistente la antibiotice, bacteriile din mediul înconjurător şi cele din mediul spitalicesc, am încercat să aflăm ce tipuri de agenţi patogeni se găsesc în natură ca urmare a folosirii gunoiului de grajd ca îngrăşământ”, spune Fabienne Wichmann, cercetătoare la Universitatea Yale (Connecticut, nord-est), coautoare a studiului.
În cadrul cercetării, oamenii de ştiinţă au secvenţiat genele din cinci eşantioane de gunoi de grajd produs de vaci de lapte, identificând 80 rezistente la antibiotice. Unele din aceste gene s-au regăsit şi într-o tulpină de laborator a bacteriei Escherichia coli, care produce intoxicaţii alimentare şi infecţii urinare şi care, în acest caz, era rezistentă la unul din cele patru tipuri de antibiotice (beta-lactamine ca penicilina, aminoglicozide, tetraciclină sau cloramfenicol).
Circa 75-80% din genele identificate ca rezistente la antibiotice se înrudesc cu genele rezistente cunoscute deja. Autorii au mai depistat o nouă familie completă de gene care dau rezistentă la antibiotice de tip cloramfenicol, utilizate la tratarea infecţiilor respiratorii ale animalelor.
„Însă aceste gene sunt diferite în privinţa evoluţiei de cele inventariate deja, care conţin în mare parte gene rezistente la substanţele antimicrobiene, descoperite în mediul spitalicesc”, arată dr. Jo Handelsman, profesor de biologie moleculară la Institutul Howard Hughes, autorul principal al studiului.
„Ar putea fi o veste bună în sensul că genele care dau rezistenţă la antibiotice şi care aparţin bacteriilor din intestinul vacilor nu reprezintă deocamdată un pericol pentru oameni”, arată ea. Cealaltă posibilitate ar fi, subliniază biologul, ca 'noile gene rezistente descoperite în gunoiul de grajd provenit de la vaci' să se transfere într-o bună zi la oameni. Cercetările au arătat deja că bacteriile se transmit direct prin contactul animalelor de fermă cu cei care se ocupă de ele. Transferul de gene între micro-organisme care nu se înrudesc are loc în majoritate în medii în care se găsesc bacterii.
Unele bacterii din gunoiul de grajd ar putea fi patogene pentru oameni şi, dacă acestea ajung să fie rezistente la antibiotice, ar putea apărea o problemă sanitară serioasă, explică cercetătorii. Ei amintesc că 70% din antibioticele folosite în Statele Unite sunt destinate animalelor din crescătorii. Statele Unite au prezentat în 2013 un plan de acţiune pentru eliminarea anumitor antibiotice din tratarea animalelor din crescătorii, unde sunt folosite pentru creşterea producţiei de carne, cu riscul de a mări rezistenţa microbiană la aceste medicamente.
Potrivit autorităţilor medicale, circa două milioane de persoane din Statele Unite fac anual infecţii rezistente la antibiotice şi 23.000 mor din această cauză, încheie AFP.
