Aproximativ 200.000 de persoane au epilepsie în România, a declarat, luni, preşedintele Societăţii Române Împotriva Epilepsiei, prof univ. dr. Dana Craiu. Medicul a susţinut că în România sunt în jur de 4.000.000 de copii, fiind înregistrate 20.000 de cazuri cu epilepsie. Aproximativ 3.000 de cazuri noi de copii cu epilepsie apar în fiecare an.
"Potrivit OMS, 50 de milioane de pacienţi au epilepsie. (...) În România, aproximativ 200.000 de persoane au epilepsie şi ca şi probleme identificate, deşi în România există medici specializaţi la nivel internaţional, (...) aceştia sunt foarte puţini. Numai în Bucureşti există un centru de chirurgia epilepsiei, sunt medici bine pregătiţi şi în alte centre, dar sunt numărabili pe degetele de la două mâini, probabil că restul de neurologi de adulţi şi neurologi pediatri încă nu au un nivel foarte ridicat, pregătirea este neomogenă. Din cauza asta simţim nevoia ca în viitor să existe un program de formare pentru supraspecializare de epileptologie", a precizat Dana Craiu la dezbaterea ''Epilepsia — o provocare reală pentru pacientul român şi o problemă majoră de sănătate publică'', organizată la Parlament.
În opinia medicului, cunoştinţele despre epilepsie sunt foarte diferite.
"Sunt unii care ştiu foarte bine ce e epilepsia, sunt unii, chiar la nivelul medicilor, mulţi nu cunosc date despre ce este epilepsia, date despre faptul că se poate trata — că 70-80% dintre pacienţii noştri au viaţă normală", a spus medicul.
Ea a punctat că există în România şi multe medicamente care nu sunt pe listele de medicamente compensate.
"Accesul la medicamente — în România sunt înregistrate marea majoritate a medicamentelor existente în acest moment internaţional şi avem chiar şi medicamente moderne (...), dar există însă şi multe medicamente care nu sunt pe listele de compensare şi care pentru pacienţii cu epilepsii rezistente ar aduce o rezistenţă în tratarea epilepsiei lor, precum şi numeroase medicamente care nu au fost înregistrate încă", a afirmat Craiu.
Medicul a subliniat că întreruperea medicaţiei sau schimbarea medicaţiei cu un alt medicament cu alt nume, deşi are aceeaşi substanţă, poate să ducă la modificări ale controlului boli.
"Accesul la investigaţii — pacienţii din Bucureşti pot beneficia foarte uşor de investigaţii. Pacienţii în zone în care nu există neurolog pediatru (...) nu pot avea acces la cea mai înaltă calitate a diagnosticului şi uneori nu există nici aparatură care să ajute la punerea diagnosticului. Lucru care ar trebui îmbunătăţit pe viitor", a menţionat Craiu.
Ea a amintit că există un subprogram de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos care se desfăşoară în trei centre din Bucureşti: la Spitalele "Universitar de Urgenţă", "Bagdasar-Arseni" şi "Prof. dr. Alexandru Obregia".
Medicul a menţionat că nu se ştiu foarte multe date despre epidemiologie, pentru că nu există un registru care să fie în permanenţă completat cu cazurile care apar.
