Corupţia continuă să facă ravagii în lume, apreciază Transparency International în raportul său asupra corupţiei în 2012 publicat miercuri la Berlin, relatează AFP, care prezintă primele şi ultimele ţări din clasament, percepute ca necorupte şi, respectiv, cele mai corupte. Indicele, stabilit pe baza unor date culese de către 13 instituţii internaţionale - între care Banca Mondială (BM), bănci asiatice şi africane de dezvoltare sau Forumul Economic Mondial - este cuprins între zero pentru "cea mai coruptă ţară" şi o sută pentru cea mai necoruptă.
România ocupă locul 66 în clasamentul Transparency International pe anul 2012 privind percepţia corupţiei, obţinând un scor de 44, fiind la egalitate cu Arabia Saudită şi Kuwaitul şi în urcare cu nouă poziţii faţă de anul precedent. În 2011, România a ocupat locul 75 în clasamentul Transparency International, la egalitate cu China şi în coborâre cu şase poziţii faţă de 2010. În 2010, România ocupa locul 69 în clasament, cu 3,7 puncte şi locul 25 între cele 27 de state membre UE, în urma sa fiind Bulgaria (3,6 puncte) şi Grecia (3,5 puncte). În cadrul UE, România devansa în 2011 Grecia (locul 80 cu 3,4 puncte) şi Bulgaria (locul 86 cu 3,3 puncte). Potrivit clasamentului la nivel global, România este la egalitate cu Arabia Saudită şi Kuwaitul, fiind devansată de Croaţia şi Slovacia (ex aequo, pe locul 62, cu un scor de 46).
Chiar înaintea României, la egalitate, pe locul 64, se află Ghana şi Lesotho (cu un scor de 45). Ea este urmată de Brazilia, Macedonia şi Africa de Sud (la egalitate pe locul 69, cu un scor de 43).
Republica Moldova a coborât 18 locuri şi se situează pe poziţia 94, cu un scor de 36, la egalitate cu Grecia, alături de alte şase state, şi anume Benin, Columbia, Djibuti, India, Mongolia şi Senegal.
Danemarca, Finlanda şi Noua Zeelandă împart prima poziţie în rândul ţărilor celor mai "necorupte", cu scoruri de peste 90. La cealaltă extremă a clasamentului, Afganistanul, Coreea de Nord şi Somalia ocupă împreună ultimul loc (174), fiind percepute drept cele mai corupte ţări din lume.
Două treimi dintre cele 176 de ţări evaluate obţin scoruri sub 50 de puncte. Potrivit Transparency International, această situaţie de fapt "demonstrează că este necesar ca instituţiile publice să fie mai transparente". Directorul executiv al Transparency International România, Victor Alistar a precizat, într-o conferinţă de presă, că în anul 2012, spre deosebire de anii trecuţi, s-a schimbat sistemul de evaluare a indicelui, în sensul că evaluarea porneşte de la 0 (foarte corupt) la 100 (foarte curat), în timp ce analizele IPC anterioare erau realizate pe baza un sistem de evaluare care mergea până la 10 (foarte curat).
Concluzia generală evidenţiată în urma analizei din 2012 care a fost realizată pentru 176 de ţări este aceea că două treimi dintre aceste ţări au obţinut un scor mai mic de 50 de puncte, ceea ce arată faptul că ''instituţiile publice trebuie să fie mai transparente şi oficialii mai responsabili''.
Potrivit lui Alistar, există o strânsă legătură între nivelul de corupţie crescut şi sărăcia populaţiei sau lipsa democraţiei. „Semnalul este unul pozitiv, de încredere, însă, în urma discuţiilor de la Conferinţa Internaţională Anticorupţie din acest an, a reieşit că există un război strategic pe dezvoltare. Sunt ţări care beneficiază de resurse naturale şi cu forţă de muncă ieftină, cum este şi cazul României, şi ţări cu capital, de fluxuri financiare şi de aport financiar. Creşterea transparenţei pe tot ceea ce înseamnă resursele româneşti poate să reprezinte un mecanism de asigurare a competitivităţii. Singura şansă de supravieţuire reală pentru România şi pentru alte ţări din Sud-Estul Europei este aceea ca, în contextul crizei financiare şi economice internaţionale, să se axeze pe combaterea corupţiei interne, ceea ce înseamnă şi securizarea resurselor publice. Este esenţial ca statele, în această luptă economică, să aibă capacitatea de a-şi proteja resursele publice de orice fel de riscuri asociate corupţiei”, a spus acesta.
Întrebat ce anume a favorizat urcarea ţării noastre în clasamentul IPC, Victor Alistar a spus că mesajul pozitiv pe care l-a transmis în mediul internaţional s-a datorat opririi mecanismelor viciate şi crearea unui semnal pozitiv şi de încredere cu privire la capacitatea economică a României. „A fost semnalul dat mediului de afaceri internaţional cu privire la oprirea unor mecanisme cunoscute de către aceştia ca fiind viciate - oprirea monopolurilor din energie, reevaluarea contractelor de investiţii. Sunt doar câteva elemente incipiente, care au dat un semnal, şi s-a creat un mesaj de încredere care trebuie consolidat pentru că au existat situaţii în domeniul transporturilor sau energiei când s-au retras partenerii externi deşi câştigaseră contractele. Deci a existat un mecanism de constrângere a modului în care funcţiona şi cât de corupt devenise sistemul de afaceri publice din România. Faptul că acesta s-a relaxat, faptul că din cauza nevoii de a da bani pentru salarii sau pentru fonduri nu a mai fost loc de huzurit şi s-a mai tăiat un pic din corupţia asta sistemică, ceea ce a fost primit ca un semnal pozitiv, însă, nu este suficient. Dacă nu continuăm şi anii viitori cu mesaje de încredere, nu vom reuşi să creăm credibilitate pentru România. Cuvântul credibilitate are valoare politică. Dobânda cu care se împrumută o ţară ţine cont de credibilitate. (...) Când prinzi un trend ascendent, trebuie să te ţii de el cu consecvenţă”, a mai spus Alistar.
De asemenea, acesta a precizat că protestele de la începutul anului din România au creat un mesaj pozitiv prin faptul că societatea a creat o presiune publică. „În general, în ţările în care cetăţenii au ieşit în stradă şi au protestat împotriva abuzului şi a corupţiei, cum este vorba de ţări din America Latină sau din Nordul Africii, indicele nu a crescut pentru că acolo s-a evidenţiat ca fiind o criză profundă de legitimitate. La noi, lucrurile au stat altfel. (...) A fost mai degrabă o răfuială decât o problemă de sistem profundă. De aceea, România nu este în trendul ţărilor în care oamenii care au ieşit în stradă au cerut o nouă negociere a modului în care este relaţia între stat şi cetăţean. Mişcările de stradă din ianuarie au putut influenţa pozitiv indicele pentru că a apărut o cerere a societăţii. În momentul în care cetăţenii reacţionează, politicienii sunt obligaţi să se ralieze agendei publice. Presiunea publică este un factor pozitiv”, a explicat acesta.
Victor Alistar s-a referit şi la faptul că blocarea fondurilor europene de către Comisia Europeană a influenţat indicele IPC pentru România în sensul că aceasta nu a putut urca şi mai mult în clasament. Potrivit acestuia, blocarea fondurilor europene a afectat România mai mult pe nivel intern fiindcă autorităţile „şi-au asumat să plătească”. „România a spus bine, în condiţiile astea (blocarea fondurilor europene pentru mai multe programe -n.r.), plătim noi. Dacă îţi asumi şi plăteşti, este problema ta. Acest lucru a afectat parţial indicele IPC. Probabil, creşterea ar fi fost mult mai mare în clasament. Pierderea este însă una internă. În proiectele europene sunt câteva care s-au dat pe ochi frumoşi, după ureche, au fost şi fraude, nepotisme, conflicte de interese, dar astea au fost doar câteva. CE nu este interesată de câte sunt. Dacă sistemul tău de management a permis să se întâmple aşa ceva înseamnă că îţi dau o notă de nesustenabilitate”, a mai spus acesta.
Pentru a realiza acest clasament, care reflectă exclusiv percepţia corupţiei, această organizaţie nonguvernamentală (ONG) se bazează pe date colectate de către 13 instituţii internaţionale, între care Banca Mondială (BM), bănci asiatice şi africane de dezvoltare sau Forumul Economic Mondial (FEM).
Cele mai puţin corupte ţări
1. Danemarca 90
1. Finlanda 90
1. Noua Zeelandă 90
4. Suedia 88
5. Singapore 87
6. Elveţia 86
7. Australia 85
7. Norvegia 85
9. Canada 84
9. Olanda 84
11. Islanda 82
12. Luxembourg 80
13. Germania 79
14. Hong Kong 77
15. Barbados 76
Cele mai corupte ţări
160. Republica Democratică Congo 21
160. Laos 21
160. Libia 21
163. Guineea Ecuatorială 20
163. Zimbabwe 20
165. Burundi 19
165. Ciad 19
165. Haiti 19
165. Venezuela 19
169. Irak 18
170. Turkmenistan 17
170. Uzbekistan 17
172. Myanmar 15
173. Sudan 13
174. Afghanistan 8
174. Coreea de Nord 8
174. Somalia 8
