În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 672 din data de 4 octombrie 2010 a fost publicată Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedura civilă şi a Codului de procedura penală al României.
Control de constituţionalitate asupra tuturor actelor emise de Parlament
Noua lege extinde atribuţiile Curţii Constituţionale, supunând controlului constituţionalităţii toate hotărârile emise de Parlamentului României, respectiv ale plenului Senatului, Camerei Deputaţilor şi Camerelor Reunite. Astfel, potrivit noii legi, Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.
În reglementarea anterioară, Curtea Constituţionala se pronunţă doar asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului. Această modificare legislativă a condus la exprimarea unor ample opinii în presă şi în rândul specialiştilor în drept cu privire la posibilitatea Curţii Constituţionale de a decide asupra unei eventuale hotărâri de suspendare a Preşedintelui României.
Sesizarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate
În formă anterioară, legea prevedea ca sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare.
Noua lege reia aceste menţiuni, introducând însă precizarea că odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată va trimite Curţii Constituţionale şi numele părţilor din proces, cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.
Potrivit noii legi, deciziile pronunţate de Curtea Constituţională se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională. În cazul în care la data comunicării deciziei Curţii Constituţionale cauza se află pe rolul altui organ judiciar, instanţa comunică acestuia decizia. În reglementarea anterioară se prevedea că deciziile Curţii Constituţionale se comunicau doar celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Invocarea excepţiei de neconstituţionalitate nu mai suspendă judecarea cauzei!
Noua lege abrogă dipoziţiile care prevedeau că pe perioada soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate judecarea cauzei se suspendă. Vorbim aici atât de cauzele penale cât şi - foarte important! - în cazul judecăţii procesului de insolvenţă.
Revizuirea în cazul deciziilor de admitere ale Curţii Constituţionale, în termen de 3 luni
Modificările vizează introducerea unui nou caz în care se poate cere revizuirea, ca urmare a eliminării efectului suspensiv al judecării cauzei pe perioada soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, noua lege stipulează că revizuirea se poate cere şi în situaţia în care dacă, după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională legea, ordonanţa ori o dispoziţie dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă care a făcut obiectul acelei excepţii ori alte dispoziţii din actul atacat, care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate de prevederile menţionate în sesizare. Pentru motivul menţionat anterior, legea stabileşte că temenul de revizuire este de 3 luni de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, partea I.
În cauzeşe penale pot cere revizuirea: oricare parte din proces, în limitele calităţii sale procesuale; soţul şi rudele apropiate ale condamnatului, chiar şi după moartea acestuia; procurorul. Hotărârea instanţei de revizuire este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea supusă revizuirii.
Trebuie observat că, după sesizare, instanţa poate dispune, din oficiu, la propunerea procurorului sau la cererea părţii, suspendarea executării hotărârii atacate.
Control de constituţionalitate asupra tuturor actelor emise de Parlament
Noua lege extinde atribuţiile Curţii Constituţionale, supunând controlului constituţionalităţii toate hotărârile emise de Parlamentului României, respectiv ale plenului Senatului, Camerei Deputaţilor şi Camerelor Reunite. Astfel, potrivit noii legi, Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.
În reglementarea anterioară, Curtea Constituţionala se pronunţă doar asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului. Această modificare legislativă a condus la exprimarea unor ample opinii în presă şi în rândul specialiştilor în drept cu privire la posibilitatea Curţii Constituţionale de a decide asupra unei eventuale hotărâri de suspendare a Preşedintelui României.
Sesizarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate
În formă anterioară, legea prevedea ca sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare.
Noua lege reia aceste menţiuni, introducând însă precizarea că odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată va trimite Curţii Constituţionale şi numele părţilor din proces, cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.
Potrivit noii legi, deciziile pronunţate de Curtea Constituţională se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională. În cazul în care la data comunicării deciziei Curţii Constituţionale cauza se află pe rolul altui organ judiciar, instanţa comunică acestuia decizia. În reglementarea anterioară se prevedea că deciziile Curţii Constituţionale se comunicau doar celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Invocarea excepţiei de neconstituţionalitate nu mai suspendă judecarea cauzei!
Noua lege abrogă dipoziţiile care prevedeau că pe perioada soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate judecarea cauzei se suspendă. Vorbim aici atât de cauzele penale cât şi - foarte important! - în cazul judecăţii procesului de insolvenţă.
Revizuirea în cazul deciziilor de admitere ale Curţii Constituţionale, în termen de 3 luni
Modificările vizează introducerea unui nou caz în care se poate cere revizuirea, ca urmare a eliminării efectului suspensiv al judecării cauzei pe perioada soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, noua lege stipulează că revizuirea se poate cere şi în situaţia în care dacă, după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională legea, ordonanţa ori o dispoziţie dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă care a făcut obiectul acelei excepţii ori alte dispoziţii din actul atacat, care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate de prevederile menţionate în sesizare. Pentru motivul menţionat anterior, legea stabileşte că temenul de revizuire este de 3 luni de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, partea I.
În cauzeşe penale pot cere revizuirea: oricare parte din proces, în limitele calităţii sale procesuale; soţul şi rudele apropiate ale condamnatului, chiar şi după moartea acestuia; procurorul. Hotărârea instanţei de revizuire este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea supusă revizuirii.
Trebuie observat că, după sesizare, instanţa poate dispune, din oficiu, la propunerea procurorului sau la cererea părţii, suspendarea executării hotărârii atacate.
