Directori AJOFM precum şi cei ai DJPDC din Galaţi, Brăila, Vrancea, reprezentanţi ai persoanelor cu dizabilităţi, jurnalişti s-au reunit zilele trecute la Galaţi într-o dezbatere privind „Incluziunea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabităţi”. Provocarea a venit din partea „Active Watch – Asociaţia Agenţia de Monitorizare a Presei”, Galaţiul fiind înscris în parcursul proiectului alături de Craiova, Târgovişte, Alba Iulia, Iaşi, Timişoara etc. Evenimentul este parte componentă a unui proiect cu finanţare europeană scris în perioada de normalitate economică iar implementarea s-a declanşat după intrarea în criza economică. Acest fapt a generat modificări ale situaţiei privind incluziunea pe piaţa muncii a persoanelor ţintă.
Pe lângă lupta acerbă pe care o duce orice persoană rămasă fără un loc de muncă - dificultatea găsiri unei slujbe fiind amplificată în perioadele de creştere a şomajului - persoanele cu dizabilităţi se confruntă cu mult mai multe impedimente: absenţa facilităţilor pentru acces în clădiri şi mijloace de transport; tendinţa familiei superprotective, care se opune ieşirii din observaţia familiei a celui cu dizabilităţi pe perioada progamului de lucru; autostigmatizarea; refuzul ferm al angajatorilor privind angajarea persoanelor cu tulburări comportamentale; neîncrederea celui în cauză în propria capacitate de integrare în colectivul de la serviciu; abandonul serviciului obţinut la apariţia dificultăţilor întâmpinate, pe care persoana cu dizabilităţi le resimte mult mai apăsător comparativ cu o persoană sănătoasă; nevoia mai multor pauze de lucru pentru persoanele cu dizabilităţi, precum şi a zilelor libere atunci când aceştia se simt rău, ştiut fiind că angajatorii tind să se descotorosească de persoane care au diferite afecţiuni de sănătate.
Demotivarea este o componentă importantă din gama elementelor care împiedică angajarea unei persoane cu dizabilităţi. Spre exemplu, persoanele instituţionalizate beneficiază de acoperirea integrală a cheltuielilor de cazare şi întreţinere iar cei care se angajează având salarii minime trebuie să îşi achite integral cheltuielile de cazare, ceea ce reprezintă adesea 80% din venituri. Sumele disponibile fiind atât de mici, îi descurajează să continuie activitatea. Însă avantajul major al angajării nu constă în salarizare, ci este socializarea.
Participanţii la dezbatere au convenit că de cele mai multe ori cazurile tratate punctual, în care se negociază direct cu angajatorul şi persoana cu dizabilităţi, se soluţionează pozitiv. Reducerile de personal din sistem au generat reducerea activităţilor de cosiliere oferit de instituţiile respective iar persoanele cu dizabilităţi din mediul urban beneficiază de consiliere diminuată. Mai mult: cei din mediul rural nici nu îşi cunosc drepturile.
În cadrul dezbaterii a fost atinsă o problemă cu care se confruntă de multe ori ONG-urile specializate în problemele persoanelor cu dizabilităţi – acţiunile lor beneficiază de mediatizare diminuată, dat fiind faptul că ştirile pozitive nu au cote la fel de bune precum ştirile negative.
Iniţiatorii proiectului vor organiza cea de-a doua ediţie a Galei Persoanelor cu Dizabilităţi, în cadrul căreia vor fi premiate atât persoanele care au făcut progrese personale, precum şi angajatorii care au oferit locuri de muncă persoanelor cu dizabilităţi. După prima ediţie a galei, desfăşurată anul trecut, a crescut numărul angajatorilor interesaţi de includerea în propriile companii a persoanelor cu dizabiităţi, prin mediatizarea cazurilor persoanelor care doresc integrarea lor pe piaţa muncii şi în viaţa socială. Printre beneficiile angajării unor persoane cu dizabilităţi se află: reducerea costurilor de angajare, accesul la consumatori noi şi, nu în ultimul rând, câştiguri de imagine obţinute în proporţie mai mare prin angajarea persoanelor cu dizabilităţi precum şi cu cheltuieli reduse comparativ celor aferente unei campanii de marketing obişnuite.
