Încă din primele zile de şcoală elevii au ieşit înfometaţi de la întâlnirea cu învăţătorii, profesorii şi colegii, aşa că au dat buzna în fast-fooduri. Grupuri întregi de prichindei şi adolescenţi merg pe stradă înfulecând dintr-un sandvici cu de toate ori dintr-o şaorma supradimensionată.
„Poate era mai bine dacă renunţam la maioneză şi ketchup, dar nu mai are niciun gust fără ele”, spune Mara, elevă în clasa a şaptea.
O bunică îşi ceartă nepotul că varsă pe el sosul care se prelinge din sandvici.
„Plângea tare şi nu am putut să-l refuz”, spune bunica, întrebată de ce nu a aşteptat să-i dea de mâncare celui mic acasă.
Astfel de situaţii se întâlnesc la fiecare pas şi, din păcate, o alimentaţie haotică are urmări asupra sănătăţii. Indigestii, carenţe de calciu, vitamine şi minerale, obezitate sunt doar câteva efecte ale consumului de fast-food.
„Mâncarea fast-food este total deficitară în nutrienţi şi vitamine, nu oferă nimic organismului din punct de vedere nutritiv. Este hipercalorică şi predispune la obezitate. Această alimentaţie este total contraindicată”, avertizează doctorul Ginel Baciu, medic pediatru şi directorul medical al Spitalului de Copii „Sf. Ioan” Galaţi.
Cum evităm consumul de fast-food şi dulciuri la şcoală?
Primul pas este disciplina alimentară, care începe cu micul dejun. Un mic dejun copios, alcătuit dintr-un bol de lapte cu cereale ori dintr-un sandvici făcut cu pâine de casă şi brânză cumparată de la ţărani, alături de un pahar cu suc proaspăt stors, cu pulpă, ajută organismul să treacă de câteva ore solicitante la şcoală. La fel de potrivit pentru prima masă a zilei este un ou fiert, de maxim trei ori pe săptămână, ori un pahar cu lapte. Următorul pas este masa de la şcoală.
„Gustarea din clasă sau pacheţelul trebuie să conţină neapărat un fruct, de preferat măr, lângă care se poate pune un sandvici cu carne făcută pe grătar acasă sau o cremă de brânză. Ar fi ideal pentru alimentaţia copiilor dacă părinţii reuşesc să facă asta în fiecare zi. Dacă nu se reuşeşte introducerea în alimentaţie a sandviciului, mama poate să-i dea un baton din musli, foarte bun pentru organism”, este de părere medicul gastroenterolog pediatru Ginel Baciu.
Sunt de evitat salamurile şi sortimentele de brânză topită. O alegere simplă şi foarte comodă atât pentru mame cât şi pentru copii este iaurtul, fie normal, fie în varianta de băut, la care se poate adăuga un pachet cu biscuiţi digestivi, care sunt plini de fibre.
Dulciurile sunt un subiect fierbinte pentru părinţi, deoarece copiii sunt pofticioşi şi cer mereu ceva bun. Neştiind să facă alegeri corecte, copiii vor merge la chioşcul şcolii şi vor cumpăra napolitane cu ciocolată, tot felul de sortimente de covrigi sau cornuri pline şi ele cu ciocolată. De aceea este bine ca părinţii să încerce să cumpere cât mai des fructe pentru sucuri, alimente pentru sandviciuri şi iaurturi ca să poată pune în ghiozdanului celui mic mâncare cât se poate de corectă din punct de vedere alimentar. Dulciurile din comerţ pot fi înlocuite cu cele făcute în casă. „O felie de pandişpan este mereu preferabilă în locul unui corn ambalat”, spune medicul Valentin Boldea.
Deşi este greu să concurezi cu punga de chipsuri de la raft, o mamă grijulie trebuie să acorde un pic de timp şi ambalării mâncării, nu doar pregătirii ei. Copiii sunt atraşi de mâncarea colorată sau măcar de un ambalaj mai haios. Serveţelele colorate sau decorate cu personaje din desenele animate preferate ori o frunză de salată verde strecurată în sandvici pot face minuni cu pofta de mâncare a celui mic.
Nici adolescenţii nu sunt mai prejos când vine vorba de dulciuri. Ei însă sunt conştienţi de efectul lor şi pot alege alimente mai sănătoase. Spre exemplu, o gustare bogată în proteine şi fibre este batonul proteic din seminţe diverse şi cacao. Fructele sunt potrivite şi pentru adolescenţi, la fel şi iaurturile.
Controale în şcoli
„Suntem în plin proces de inspecţie a şcolilor şi bineînţeles că avem în vedere şi chioşcurile care nu au voie să vândă produse tip fast-food sau chipsuri, bomboane şi alte asemenea alimente”, spune directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, Valentin Boldea.
Părinţi responsabili au anunţat autorităţile competente cu privire la existenţa acestor tipuri de magazine. „Am avut sesizări din partea cetăţenilor care ne-au spus că există chioşcuri cu alimente interzise comecializării în preajma şcolii, chiar în incinta unităţilor de învăţământ”, mai spune directorul Valentin Boldea.
Legea care interzice comercializarea dulciurilor, cartofilor prăjiţi sau a chipsurilor în apropierea şcolii a intrat în vigoare în 2008, dar iată că după 5 ani încă mai există patroni inconştienţi de pericolul care îi pândeşte pe copiii cărora li se oferă accesul uşor la astfel de produse. Obezitatea în rândul copiilor este o problemă a secolului în care trăim nu doar la nivel european, ci la nivel modial. Numărul copiilor care se îngraşă pe zi ce trece este în continuă creştere iar boala nu vine singură, ci aduce cu sine complicaţii. Cele mai întâlnite efecte secundare ale obezităţii pe termen lung sunt problemele cardiace şi diabetul. În judeţul nostru rata obezităţii în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 0 şi 18 ani este de 15%.
Educaţia alimentară, aproape inexistentă
Copiii îşi cumpără tot ce e mai nesănătos de pe rafturile magazinelor, aflăm de la un cadru didactic. “Mănâncă tot felul de covrigi, chipsuri şi beau sucuri cu acid. Fast-foodul este la ordinea zilei. Vin cu ele la pachet. Cauza este indiferenţa părinţilor, care, în loc să le pregătească un sandvici, le dau un bănuţ pe care copilul îl cheltuie pe tot felul de dulcegării găsite la chioşcul din colţul străzii”, spune profesoara Monalisa Nică, cadru didactic la Şcoala nr.7.
La aceeaşi şcoală există un opţional în programa de învăţământ despre alimentaţie, care se numeşte “Educaţie pentru sănătate”. Alături de acest opţional mai sunt limba engleză, informatică sau franceză, alese în defavoarea cursului care îi învaţă pe copii cum să mănânce sănătos.
„Părinţii aleg alte discipline, gândindu-se strict la educaţia copilului, dar nu-şi imaginează cât de benefice ar fi astfel de ore pentru sănătatea lor”, spune medicul gastroenterolog Ginel Baciu.
“Este nevoie de un program, o campanie de conştientizare nu atât în rândul elevilor cât în special în rândul părinţilor, care să îi înveţe ce este o alimentaţie sănătoasă. Trăim într-o societate de graşi, obezi, în care toată lumea ţine cure de slăbire, de aici dăm în probleme mai grave, anorexie, şi avem chiar probleme psihice”, mai spune profesoara Monalisa Nică.
Înaintea conştientizării de către dascăli a necesităţii unui program de informare a întregii populaţii cu privire la efectele negative ale alimentaţiei nesănătoase, medicii specialişti trag semnale de alarmă prin toate mijloacele posibile despre riscul obezităţii şi îmbolnăvirii în urma consumului mâncării de tip fast-food.
„Părinţii nu au educaţia necesară despre alimentaţie, cei mai tineri nu avut timp să studieze problema iar bunicii le oferă nepoţilor alimente bogate în calorii dar nehrănitoare pentru organism. Este şi vina industriei, care fabrică produse gândindu-se la partea financiară şi nu la sănătatea populaţiei”, explică medicul Baciu.
În şcolile din judeţul nostru educaţia alimentară este dezbătută în mod opţional prin cursuri şi ore de dirigenţie.
