Până pe 29 mai sunteţi aşteptaţi la Muzeul de Ştiinţele Naturii Galaţi pentru a admira microexpoziţia "Diversitatea mineralelor". Geode de cuarţ din Brazilia, jad din China, turcoaz din America de Nord, lapis lazuli din Afganistan, opal din Australia dar şi piese din colecţia particulară a lui Pazvante Vasile Dănăilă vă vor încânta prin strălucirea lor. Vă oferim şi o scurtă prezentare a celor mai cunoscute minerale, expuse în cadrul microexpoziţiei.
Turcoazul este cunoscut din vremuri imemorabile, pietrele de turcoaz fiind descoperite în mormintele faraonilor. Deosebit de preţuită de azteci, egipteni, tibetani, turcoaza a fost utilizată pentru confecţionarea vaselor, inelelor, broşelor, brăţărilor şi altor bijuterii. Era considerată piatră a fericirii în Orient şi exista credinţa că îl fereşte pe purtător de muşcătura şerpilor. Turcoaza este utilizată în tratarea afecţiunilor nasului, gâtului, plămânilor, tonifică inima şi îmbunătăţeşte vederea. Culorile variază de la albastru, verde-albăstrui, verde-măr, până la maro-deschis.
Opalul este cunoscut din Antichitate, fiind menţionat în diferite documente romane, asiriene sau babiloniene. Iniţial a fost folosit pentru a confecţiona diverse unelte şi obiecte ornamentale şi abia mai târziu pentru bijuterii. În sanscrită "upala" înseamnă piatră valoroasă şi se pare că aici îşi are originile grecescul "opallios" care înseamnă culoare schimbătoare. Opalul cuprinde toate culorile curcubeului într-o singură piatra: alb, albăstriu, galben, roşu, maron, portocaliu, multicolor. Există opal semi-negru, cu o nuanţă mai palidă de negru. Cercetările desfăşurate în cursul anilor 1960 au evidenţiat că fantasticele sale culori sunt date de refracţia unor mici sfere de siliciu gelatinos aflate într-o continuă interacţiune cu structura pietrei.
Lapis Luzuli este o piatră psihică, spirituală, cunoscută din vechime de mai toate popoarele lumii antice, care o foloseau pentru confecţionarea diferitelor figurine decorative. Este socotită una dintre primele pietre care a fost şlefuită, numeroase obiecte confecţionate din această piatră fiind descoperite cu ocazia săpăturilor arheoligice efectuate în bazinul Mediteranean. Numele său vine de la latinescul “lapis” ce înseamnă "piatră" asociat cu termenul arab “azula” care înseamnă "albastru". Este de o importanţă capitală în artă, pigmentul său ultramarin fiind folosit în pictură pentru diverse nuanţe de albastru. Se pare că celebrul “albastru de Voroneţ” are la bază această frumoasă piatră. O găsim în numeroase culori: albastru intens (de Voroneţ), albastru închis, azuriu, albastru-violet, verzui, cu mici urme de calcit (albe) sau pirită (aurii).
Jadul este una din cele mai interesante pietre, fiind un paradox între aspect si duritate, asemenea purtătorilor din zodiile Peşti sau Rac. Cu o duritate de 6-7 din 10 şi un aspect ce inspiră fragilitatea începuturilor, nu este de mirare faptul că Jadul era socotit în China o piatră regală. Ornamentele din jad erau simboluri ale avuţiei şi prosperităţii şi multi oameni purtau această gemă pentru a înlătura ghinionul. Datorită durităţii impresionante, chinezii foloseau piatra pentru a îmbrăca armurile soldaţilor, dar era importantă şi în cultul morţilor. O întâlnim în diferite nuanţe de verde, de la verde albicios la verde smarald, cenuşiu, negru, roşu brun, roşu purpuriu, având un luciu mat.
Acvamarinul, una dintre cele mai cunoscute pietre preţioase, este apreciată pentru culoarea sa - albastru marin - de unde şi numele. Culoarea depinde de conţinutul în titan sau fier (albastră spre verzui deschis). Căldura sau lumina puternică pot determina schimbarea culorii cristalului iar procedeul de încălzire se foloseşte pentru a intensifica coloraţia. Acvamarinul este durabil şi foarte potrivit pentru bijuterii.
