Anual, circa 11.000 de consultaţii cer gălăţenii care trec pragul Laboratorului de Sănătate Mintală din Ambulatoriul Spitalului de Psihiatrie Galaţi. Circa 5.000 dintre aceste consultaţii devin internări la Spitalul de Psihiatrie. Este evident că 80% din cazuistica psihiatrică gălăţeană aparţine Ambulatoriului şi nu spitalului.
”În cazuistica celor care apelează, direct sau nu, la serviciile medicale ale Ambulatoriului, se pot regăsi mai multe afecţiune. Există categoria mare a depresiilor, categoria, la fel de mare, dar nu atât de evidentă din pricina adresabilităţii mai mici, a celor care consumă substanţe psihoactive - alcool, substanţe etnobotanice, substanţe farmaceutice - în mod nepotrivit şi categoria bolilor grave, ca schizofrenia, paranoia etc. Acestea din urmă au şi un factor favorizant genetic. În ceea ce priveşte categoria depresiilor, trebuie să ştim că aceasta se împarte în alte trei mari categorii. Cea mai frecventă este depresia ca simptom. O au 4/5 din cei care se prezintă cu aceste probleme. Ea e prezentă în foarte multe afecţiuni şi cere şi o oarecare fineţe deoarece poate fi greu să faci disticţia între depresie simptom şi tristeţea/indispoziţia de la un moment dat. Se ia aici în calcul intesitatea simptomului, durata şi semnificaţia socială a acestuia. Este, apoi, depresia sindrom într-un mănunchi de simptome, ce e clar prezentă şi depresia clară. O durere cronică, de exemplu, e greu de crezut că poate fi suportată cu zâmbetul pe buze. Circa 20-24% dintre cei consultaţi suferă de depresia sindrom. În fine, e depresia boală, ce îmbracă şi ea o sumedenie de aspecte. Poate fi depresia în cadrul unei tulburări afectiv emoţionale, depresia recurentă etc. Este drept că presiunile sociale şi economice pot fi factori favorizanţi ai depresiei. Oamenii vin la consultaţii şi spun că e greu. Dar să nu uităm că fiecare epocă a avut presiunile ei sociale şi economice. Acum noi zicem de criză, dar înainte de 1989 puteam spune de presiunea exercitată şi de un avort sau de lipsa libertăţii de exprimare, în epoca medievală de lipsa siguranţei şi a drepturilor elementare. Educaţia joacă un rol fundamental în adaptarea individului la condiţiile sociale şi este foarte important să se facă aşa ceva”, a precizat dr. Radu Priboi (foto), medic primar Laboratorul de Sănătate Mintală, Spitalul de Psihiatrie Galaţi.
15.000 de bolnavi rămaşi în evidenţă
Potrivit datelor de statistice ale Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, la începutul anului 2011 în evidenţă existau 15.490 de bolnavi cu afecţiuni psihiatrice. ”Pe primele trei luni ale acestui an am luat în evidenţă la nivelul judeţului 595 de noi cazuri de afecţiuni psihiatruice, cazuri ce au ajuns în ambulatoriu. Din acestea, 361 erau în mediul urban şi 234 în mediul rural. Din cele 595 de noi cazuri psihiatrice ale primului trimestru din 2011, existau doar patru cazuri de psihoze alcoolice: două în rural şi două în urban”, a precizat directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, dr. Valentin Boldea.
Deşi există o statistică, aceasta nu refletă adevăratul număr al locuitorilor judeţului care suferă de probleme de natură psihiatrică. Din păcate, aici e vorba de o statistică de registru, cea de teren fiind aproape imposibil de făcut în actualele condiţii.
