În cursul lunii februarie 2020, eurodeputatul Dan Nica, alături de eurodeputatul Rovana Plumb, au redactat o scrisoare adresată Preşedintelui Comisiei Europene (CE), Ursula Von der Leyen, prin care atrăgeau atenţia asupra "serioaselor derapaje ale democraţiei, ce au loc acum în România, mai precis a seriei de modificări structurale desfăşurate de actuala guvernare, privind legislaţia electorală, modificări ce vin în contradicţie cu standardele europene de bune practici în probleme electorale. Preşedintele Comisiei Europene a răspuns acestui demers, precizând că "în apărarea democraţiilor noastre, este esenţial ca alegerile să fie protejate în toate statele membre. În acest sens, autorităţile administrative şi judiciare trebuie să asigure conformitatea cu orice legislaţie UE aplicabilă şi cu standardele relevante". De asemenea, Preşedintele CE a a ţinut să reamintească de recomandările Comisiei de la Veneţia care precizează că elementele fundamentale ale legilor electorale, în mod special procedura sistemului electoral să nu poată fi obiectul unor amendamente cu mai puţin de un an înaintea unei alegeri.
Vă prezentăm, în continuare, textele celor două scrisori.
COMISIA EUROPEANĂ
Ursula von der Lyen - Preşedinte
Onoraţi membri,
În scrisoarea dvs. din 4 februarie, vă exprimaţi îngrijorarea privind modificările ce au loc în România, în mod special în ceea ce priveşte legislaţia electorală şi legile justiţiei.
Democraţia şi statul de drept sunt valori fundamentale ale Uniunii Europene. În lumina acestui aspect, un nou efort pentru democraţie şi întărirea statului de drept în Uniune sunt priorităţi cheie ale mandatului meu. Uniunea Europeană ca o comunitate de legi este punctul central al viziunii mele privind o Uniune a egalităţii, corectitudinii si justiţiei sociale.
În apărarea democraţiilor noastre, este esenţial ca alegerile să fie protejate în toate statele membre. În această privinţă, autorităţile administrative si judiciare trebuie să asigure conformitatea cu orice legislaţie UE aplicabilă şi cu standardele relevante. De remarcat că Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei recomandă în Codul său de Bune Practici în Materie Electorală ca elementele fundamentale ale legilor electorale, în mod special procedura sistemului electoral, calitatea de membrii a comisiilor electorale şi creionarea limitelor de constituire, să nu poată fi obiectul unor amendamente cu mai puţin de un an înaintea unei alegeri sau să fie înscrise în constituţie sau la un nivel mai înalt decât o lege obişnuită.
În legătură cu situaţia din Romania, între noiembrie 2018 şi mai 2019, Comisia a exprimat în mod repetat îngrijorări privind statul de drept, inclusiv în legătură cu procesul legislativ. Un element important al acestui proces este încurajarea funcţionării sistemului naţional de echilibru al puterilor. Cu privire la acest caz particular pe care îl menţionaţi în scrisoarea dvs., se pare că sistemul naţional de echilibru al puterilor, în mod special instituţiile din domeniile constituţional şi legislativ, au adresat îngrijorări.
Comisia continuă să monitorizeze progresul României în reforma justiţiei şi luptă împotriva corupţiei sub Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Sunt reasigurată de angajamentul României de a repune pe calea cea bună procesul de reformă şi de a îndeplini rapid recomandările transmise de Comisie, în aşa fel încât parcursul spre închiderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare să poată fi reluat.
I-am încredinţat Vice-Preşedintelui Jurova şi Comisarului Reynders misiunea de a continua să lucreze îndeaproape cu România prin cooperare şi ajutor pentru abordarea problemelor cu statul de drept din ţară.
Cu stima,
Ursula von der Leyen
Bruxelles, 4 februarie 2020
................................................................................................................
În atenţia d-nei Ursula von der Leyen
Preşedintele Comisiei Europene
Stimată d-nă preşedinte Von der Leyen,
Vă scriem în privinţa serioaselor derapaje ale democraţiei ce au loc acum în România, mai precis, a seriei de modificări structurale desfăşurate de actuala guvernare la legislaţia electorală, modificări ce vin în contradicţie cu standardele europene de bune practici în problemele electorale.
Aceste încercări sunt în mod manifest împotriva a două decizii anterioare ale Cusrţii Constituţionale a României, conform cărora nici o schimbare structurală a legislaţiei electorale nu ar trebui efectuată cu cel puţin şase luni înainte de data la care au loc alegerile.
Mai mult, în acelaşi spirit, Comisia de la Veneţia şi-a exprimat opiniile în ”Codul de Bune Practici în Materie Electorală” în sensul că orice schimbare structurală a sistemului electoral afecteaza direct stabilitatea legilor electorale şi împiedică asigurarea unor condiţii favorabile competiţiei electorale. Conform Comisiei de la Veneţia astfel de modificări nu ar trebui să aibă cu mai puţin de un an înaintea alegerilor planificate.
Contrar acestor consideraţii legislative, Guvernul României a decis să introducă aceste schimbări prin asumarea răspunderii guvernamentale, în acest mod trecând peste desbaterea publică şi parlamentară ca şi peste posibilitatea de a amenda legea, o etapă importantă pentru o democraţie, statul de drept şi viitorul României. Astfel de procedură, conform cazuisticii Curţii Constituţionale a României, ar trebui folosită doar în situaţii care cer urgenţă legislativă şi nu atunci când se reglementează elementele şi principiile fundamentale ale sistemului electoral, mai mult, aceasta procedură fiind şi declarată neconstituţională în asemenea cazuri.
În orice caz, acesta nu este singurul domeniu penru care Guvernul a decis să facă uz de procedura asumării răspunderii. Printre alte domenii incluse în zisa procedură mai sunt legea bugetului naţional, câteva legi ale justiţiei (ex. extinderea termenelor prevăzute în Legile Justiţiei privind pensionarea anticipată a magistraţilor, trecerea de la completele de 2 la completele de 3 şi extinderea termenului de intrare în vigoare de la doi la patru ani a legislaţiei privind vârsta minimă cerută pentru a intra în magistratură), legea privind excluderea transportului judeţean din sfera serviciilor publice.
În acest context, Curtea Constituţională a României a decis în unanimitate pe data de 30 ianuarie 2020 că două din cele şase procese legislative guvernamentale (enumerate mai sus), lansate prin procedura de asumare a răspunderii sunt neconstituţionale, nerespectând criteriile de constituţionalitate.
Privind chestiunile enumerate, vă sesizăm în calitate de Preşedinte al Comisiei Europene, de garant al Tratatelor şi al valorilor şi principiilor fundamentale europene, să exprimaţi punctul de vedere al Comisiei în privinţa măsurilor luate şi a procedurilor folosite. În final, vă rugăm, doamnă preşedinte Von der Leyen, să asiguraţi împreună cu comisarii responsabili Vera Jurova şi Didier Reynders luarea măsurilor corespunzătoare privind recentele evoluţii având în vedere respectarea statului de drept în România.
Vă mulţumim anticipat pentru răspunsul dvs.
Cu stimă,
Dan Nica – Şeful Delegaţiei Române S&D
Rovana Plumb – Vice-preşedinte al Grupului S&D
În numele delegaţiei social-democraţilor români din Parlamentul European.
