Pentru a accesa programele şi fondurile europene, cu care România ar putea pune în valoare unul dintre cele mai importante coridoare de transport de călători şi mărfuri, dar şi o resursă energetică şi turistică - Dunărea, este necesară o strategie macroregională coerentă. În acest fel, se pot pune în practică proiecte de mare amploare care să pună în valoare această ”comoară” neexploatată a României.
La sfărşitul lunii februarie, la Bruxelles, a avut loc o reuniune co-organizată de DG REGIO, în cadrul evenimentului desfăşurându-se procesul de consultare a Autorităţilor de Management (AM) responsabile cu implementarea fondurilor UE. La discuţii au participat reprezentanţi ai 98 de AM-uri din regiune. Coordonatorul naţional pe Strategia Dunarii, Răzvan Ştefan Rab, a intervenit de două ori în dezbateri ridicând aspecte constructive. La reuniune a participat şi consilierul de stat Gigel Caliga. Acesta a concluzionat că trebuie identificată o soluţie instituţională prin care să se asigure transferul preocupărilor, proiectelor şi direcţiilor de acţiune identificate şi susţinute în cadrul lucrărilor Strategiilor către zona factorilor de decizie, a Programelor Europene şi Axelor de Finanţare, pentru că altfel România va rămâne doar în zona intenţiilor şi a declaraţiilor.
Caliga a explicat că Strategia Dunării nu reprezintă un Program de Finanţare, ci este numai o platformă de dezbateri şi proiecte. „Cea mai importantă problemă este că ţara noastră nu are propria Strategie, adică un set de politici sau abordări în legatură cu Dunărea. Actualul draft al Planului de Acţiune aflat în curs de finalizare priveşte numai zona restrânsă de preocupări sincronizată cu SUERD (n.r. - Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării)”, a declarat consilierul de stat, Gigel Caliga.
