Parlamentul României - organizare şi funcţionare

De multe ori vedem dezbateri aprinse la televizor despre modul în care Parlamentul României funcţionează şi mai ales despre poziţiile pe care le ocupă unii oameni politici în instituţia legislativă a acestei ţări. În episodul de azi ne vom ocupa de modul de organizare şi funcţionare a acestei instituţii, care a fost blamată în ultimii ani, pentru a putea înţelege mai bine miza jocului politic sau, mai bine zis, regulile după care se desfăşoară bătălia între partide la cea mai înaltă tribună a ţării.

Conform constituţiei în vigoare, Parlamentul României este format din două camere, cea a deputaţilor şi cea a senatorilor, parlamentarii fiind aleşi pentru un mandat de 4 ani. În mare parte, cele două camere au prerogative identice, diferenţa apărând la stabilirea de primă cameră. În funcţie de subiectul legii, se stabileşte prin Constituţie care este prima cameră de dezbatere şi care este cea de-a doua. Alte două elemente distinctive se referă la vârsta de acces pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat: 23 de ani, respectiv 35 de ani, al doilea element fiind numărul mai mic de senatori faţă de deputaţi. Cele două camere lucrează în şedinţe separate şi se întâlnesc în şedinţe comune în următoarele cazuri: primirea mesajului preşedintelui României; aprobarea bugetului de stat; declararea mobilizării generale sau parţiale; declararea stării de război; suspendarea sau începerea ostilităţilor militare; examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Þării (CSAT) sau ale Curţii de Conturi ori învestirea unui guvern.

Preşedintele Camerei Deputaţilor şi cel al Senatului se aleg pe întreaga durată a mandatului şi poate fi schimbat doar în urma votului dat de camera de care aparţine, iar ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Principalele atribuţii politice ale acestor organisme de conducere se referă la convocarea şedinţelor extraordinare, pregătirea în bune condiţii a lucrărilor Camerei, supunerea la vot a componenţei nominale a comisiilor parlamentare, întocmirea ordinii de zi sau organizarea relaţiilor camerei cu parlamentele altor state. Preşedintele unei Camere are următoarele atribuţii: conducerea lucrărilor; menţinerea ordinii în timpul dezbateri şi vegherea la respectarea regulamentului; anunţarea rezultatului votării şi a hotărârilor adoptate; asigură legătura dintre Cameră şi preşedinte sau cu Guvernul, reprezintă Camera în relaţiile interne şi externe.

Conform Constituţiei în vigoare, fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente, de anchetă sau alte comisii speciale, dar pot avea şi comisii comune. Acestea au rolul de asigurarea a continuităţii muncii parlamentare, pregătirea corespunzătoare a lucrărilor. Cele două tipuri de comisii care se formează cel mai des pe perioada unui mandat sunt cele permanente şi cele de anchetă. Comisiile permanente sunt pe toată durata legislativului şi fiecare parlamentar trebuie să facă parte dintr-un asemenea organism. Principalele atribuţii se referă la: întocmirea raportului sau a avizului asupra unui proiect de lege sau avizarea în scris sau oral a amendamentelor la proiectele de lege sau la propunerile legislative. Comisiile temporare sunt comisii de anchetă şi pentru înfiinţarea unei asemenea organ de control trebuie să aibă un motiv întemeiat şi pe care nu există nicio procedură în curs în justiţie. La finalul acestei comisii se întocmeşte un raport în care este analizată situaţia şi care fac propuneri către organele abilitate pentru a prelua cazul anchetat.

Întrunirile Parlamentului se realizează în sesiuni ordinare, care sunt de două ori pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi luna iunie, iar a doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie. În aceste sesiuni, Parlamentul îşi exercită toate funcţiile care sunt prevăzute în Constituţie. Sesiunile extraordinare sunt convocate de preşedintele României sau de biroul permanent al respectivei Camere sau la cererea a 1/3 din parlamentari. Acestea se realizează pentru adoptarea sau dezbaterea unei situaţii extraordinare care a apărut în acel moment în societate sau pe plan extern. Şedinţele Parlamentului se desfăşoară 4 zile pe săptămână, cea de-a cincea zi fiind rezervată activităţilor din circumscripţiile electorale. Toate deciziile Parlamentului se realizează prin vot, procedură prin care se distinge majoritatea de minoritate, iar valabilitatea lui depinde dacă este întrunit cvorumul necesar pentru adoptarea procedurii şi întrunirea majorităţii cerute de lege sau a regulamentului pentru o anumită problemă.