Anul acesta, pentru alegerile parlamentare, se va aplica aceeaşi regulă la repartizarea mandatelor ca în 2008. Criticată de mulţi, legislaţia în domeniu a rămas totuşi valabilă, pentru că nu a existat voinţă în rândul clasei politice pentru modificarea ei. De ce? Pentru că negocierile între partide (de fapt între liderii locali ai acestora) şi aritmetica simplă pot face dintr-un candidat un câştigător din start, graţie candidaturii bine gândite într-un anumit colegiu.
Partidele politice trebuie să obţină un prag electoral de 5% din voturile valabil exprimate pentru a avea dreptul la mandate de deputat sau senator. În lege este prevăzut şi un prag alternativ - prin îndeplinirea cumulativă a condiţiei obţinerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi a 3 colegii uninominale pentru Senat, în care candidaţii partidelor politice, alianţelor politice sau electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se situează pe primul loc, în ordinea numărului de voturi valabil exprimate, chiar dacă acestea nu au îndeplinit condiţiile legate de prag.
În cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianţei 3% din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale şi pentru fiecare membru al alianţei începând cu al treilea, câte un procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.
Pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu au îndeplinit condiţiile anterioare şi care au dreptul conform legii la reprezentare în Camera Deputaţilor se stabileşte un coeficient electoral la nivel naţional reprezentând numărul mediu de voturi valabil exprimate necesare pentru alegerea unui deputat pentru a determina acele organizaţii ale minorităţilor naţionale care pot avea reprezentanţi în acest for.
Coeficientul electoral la nivel naţional se stabileşte prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru alegerea Camerei Deputaţilor din toate circumscripţiile electorale obţinute de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale la numărul total de colegii uninominale constituite pentru alegerea Camerei Deputaţilor. Are dreptul la reprezentare organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale care a obţinut cel puţin 10% din coeficientul electoral.
Candidaţilor independenţi li se atribuie câte un mandat dacă au obţinut majoritatea voturilor în colegiul uninominal în care au candidat.
Atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se face în două etape la nivelul colegiilor uninominale şi la nivelul fiecărei circumscripţii electorale. În prima etapă, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat candidaţilor care aparţin unui competitor electoral ce a întrunit pragul electoral şi care au obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat. În cea de-a doua etapă, de alocare pe colegii şi atribuire de mandate competitorilor electorali care au întrunit pragul electoral, biroul electoral de circumscripţie va întocmi, separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, o listă ordonată cu toţi candidaţii cărora nu li s-au atribuit mandate în prima etapă, dispuşi în ordinea descrescătoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obţinute în colegiile uninominale în care au candidat şi coeficientul electoral al circumscripţiei electorale respective, calculate până la a opta zecimală inclusiv.
Complicat, nu? Dar avantajos pentru mulţi competitori, care, deşi nu au obţinut multe voturi, aparţin unei formaţiuni sau alianţe care a strâns per total multe voturi.
