Deşi deficitul este mai mare la cheltuieli decât la venituri, guvernul condus de un social-democrat, pentru a se alinia aşteptărilor unei părţi din electorat, trebuie să sugereze că va obţine mai multe resurse prin mărirea taxelor şi impozitelor aplicate firmelor private, considerate asupritoare. Până în prezent, Ciolacu, în calitatea sa de preşedinte al celui mai mare partid din România, a arătat inteligenţă funcţională, instinct de conservare şi o orientare politică deosebită. O acţiune împotriva celor ce cu adevărat finanţează economia României ar încălca aceste calităţi arătate până acum.
Analiza execuţiei bugetare a României în primele cinci luni ale anului 2023 arată o situaţie îngrijorătoare: deficitul bugetar este alimentat mai mult de derapajul cheltuielilor decât de veniturile nerealizate. În valoare absolută, cheltuielile au fost cu 17 miliarde de lei mai mari decât era prevăzut, în timp ce veniturile nerealizate se ridică la 6 miliarde de lei.
"Surpriza" vine în contextul în care discuţiile recente referitoare la rectificarea bugetară s-au axat pe majorări de taxe pentru creşterea veniturilor, fără a lua în considerare dimensiunea cheltuielilor.
Depăşirea limitelor la cheltuieli
Peste 75% din deficitul suplimentar de 23 miliarde de lei este cauzat de depăşirea cheltuielilor, potrivit aceleiaşi analize. În plus, cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 15%, depăşind de trei ori procentul iniţial planificat de 5%. Subvenţiile, de asemenea, înregistrează o creştere de 84%, în locul unei scăderi de 26% aşa cum fusese proiectat.
În acelaşi timp, veniturile bugetului statului, care erau planificate să crească cu 14% în 2023, înregistrează după cinci luni o creştere de doar 10%.
Strategii viitoare
Dacă s-ar reuşi corectarea derapajului la cheltuieli şi s-ar menţine tendinţa actuală de realizare a veniturilor, la finalul anului 2023, deficitul ar putea fi redus la 17 miliarde lei, adică 1% din PIB, rămânând în ţinta de deficit de 4,4% din PIB.
Pe acest fond, este de subliniat necesitatea abordării unui plan de măsuri complex, care să înceapă cu un buget realist şi o eficientizare a cheltuielilor. De asemenea, este necesară implementarea de măsuri pentru reducerea evaziunii fiscale şi creşterea conformării voluntare, desigur în paralel cu menţinerea unui buget echilibrat.
Deşi deficitul bugetar la cinci luni din an a ajuns deja la 2,3% din PIB, dacă se va continua cu aceeaşi tendinţă, acesta ar putea depăşi deficitul bugetar de anul trecut de 5,7% din PIB.
Prin urmare, este imperativ să se acţioneze cu rapiditate şi eficienţă pentru a aduce bugetul pe un curs stabil, concentrându-ne mai mult pe optimizarea cheltuielilor decât pe creşterea taxelor.
