Invazia Rusiei în Ucraina a zguduit comunitatea internaţională, dar nu a reuşit să trezească un sentiment de repulsie din partea unor formaţiuni politice şi a unor dezorientaţi susţinători.
Entităţile politice cunoscute pentru poziţiile lor extremiste şi simpatia faţă de acţiunile Rusiei, par să rămână impasibile în faţa unor evenimente critice care ar trebui, în mod normal, să stârnească indignare şi condamnare.
Fie că este vorba despre invazia nejustificată a Ucrainei, situaţia politică represivă internă a Rusiei exemplificată prin uciderea lui Alexei Navalnîi sau declaraţiile provocatoare ale lui Dmitry Medvedev despre români, reacţia acestor partide şi a susţinătorilor lor rămâne una de tăcere complice sau de o indiferenţă dezarmantă. Nu există declaraţii ferme care să condamne aceste acţiuni, nicio poziţie clară care să se delimiteze de agresiunea şi retorica ostilă rusă.
În schimb, aceşti actori politici preferă să se concentreze pe critici aduse liderilor Uniunii Europene, pe ridiculizarea partenerilor din NATO sau pe activităţi care nu fac decât să adâncească diviziunile interne. Se lansează în atacuri împotriva celor care îşi exprimă îngrijorarea faţă de expansiunea imperialistă rusă, etichetându-i pe aceşti critici drept neavizaţi sau lipsiţi de competenţe.
Figurile proeminente ale acestor grupări, deşi se autoproclamă apărători ai valorilor naţionale şi suveranităţii, par complet dezinteresate de impactul real al politicii externe ruse asupra României şi a regiunii. Ei nu manifestă nicio emoţie faţă de suferinţele provocate de agresiunile ruseşti, fie că vorbim despre situaţia disidentului Navalnîi sau despre victimele inocente ale conflictului din Ucraina.
Aceste comportamente nu doar că reflectă o lipsă alarmantă de empatie şi responsabilitate, dar şi trădează o înţelegere defectuoasă a valorilor democratice şi a principiilor pe care ar trebui să se fundamenteze orice societate care aspiră la libertate şi justiţie. Aşteptările unora dintre aceşti actori că lideri autoritari precum Putin, împreună cu figuri controversate la nivel internaţional, ar putea aduce o "ordine" în România sunt nu doar iluzorii, dar şi periculoase.
Într-un moment în care lumea liberă se confruntă cu provocări majore, similar cu perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial, este esenţial ca societatea să respingă extremismul şi să aleagă lideri capabili să apere valorile democraţiei şi libertăţii. România are nevoie de voci care promovează discernământul, luciditatea şi moderaţia, nu de cei care, prin acţiunile lor, riscă să aducă ţara şi regiunea într-o nouă epocă de întuneric şi represiune.
