Curtea Constituţională a României a admis astăzi, joi, 12 martie 2020, sesizarea formulată de Avocatul Poporului în legătură cu OUG 26/2020 privind alegerile anticipate, stabilind că este neconstituţională.
Plenul Curţii Constituţionale s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2020 privind modificarea şi completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare anticipate, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului.
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că OUG nr.26/2020 este neconstituţională, în ansamblul său. Curtea a constatat că dispoziţiile art. I pct. 35 din ordonanţă, adică cele care elimină condiţia restrictivă şi permite alegătorului să voteze în orice secţie de votare, independent de circumscripţia electorală unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, înlăturând efectele juridice pe care legea în vigoare le atribuie unor elemente esenţiale ale exercitării dreptului de vot şi dreptului de a fi ales al cetăţeanului (domiciliul sau reşedinţa), cu consecinţa eludării însuşi scopului pentru care au fost înfiinţate circumscripţiile electorale, încalcă drepturile fundamentale consacrate de art.36 şi art.37 din Constituţie.
De asemenea, Curtea a constatat că dispoziţiile art. IV alin.(1) din Ordonanţă, care reglementează posibilitatea organizării simultane a alegerilor parlamentare anticipate şi a alegerilor locale generale din anul 2020, încalcă dreptul de vot al cetăţeanului, prevăzut de art.36 din Constituţie, întrucât îl pune în situaţia parcurgerii unei proceduri de votare greoaie, complicate, de natură a-i restrânge libertatea de exprimare a voinţei politice şi, implicit, efectivitatea dreptului la vot. Dispoziţiile criticate încalcă şi dreptul persoanei de a fi aleasă, prevăzut de art.37 din Constituţie, întrucât înlătură posibilitatea unei persoane de a candida în acelaşi timp pentru o funcţie electivă locală (primar, consilier local, consilier judeţean) şi pentru o funcţie electivă naţională (deputat sau senator).
În continuare, având în vedere că actualul Parlament şi-a început mandatul în urma alegerilor desfăşurate la 11 decembrie 2016, iar potrivit dispoziţiilor art. 63 alin.(1) din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, Curtea a reţinut că adoptarea actului normativ prin care se aduc modificări legii privind alegerea Parlamentului României s-a realizat cu mai puţin de un an înaintea alegerilor pe care le reglementează. Mai mult, ţinând cont de faptul că obiectul reglementării - „unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare anticipate”, a cărui incidenţă, prin ipoteză, este anterioară datei la care expiră mandatul actualului for legislativ, deci anterioară lunii decembrie a anului 2020, este evident că modificarea se realizează cu şi mai puţin timp înainte de organizarea acestor alegeri. De asemenea, Curtea a constatat că modificările adoptate au o relevanţă semnificativă în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul României, reglementând elemente esenţiale ale legii electorale: eliminarea unui element esenţial privind identificarea cetăţeanului care îşi exercită dreptul de vot (domiciliul sau reşedinţa) şi lipsirea de efecte juridice a normelor care consacră unul dintre principiile pe care se întemeiază sistemul electoral în vigoare (cel al reprezentării proporţionale).
Prin urmare, având în vedere că sunt întrunite ambele aspecte care atrag incidenţa principiului securităţii juridice, Curtea a constatat că, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2020, legiuitorul delegat nu a respectat obligaţia de a se abţine de la modificarea cadrului normativ în materie electorală, astfel cum aceasta a fost dezvoltată în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi nici recomandările Codului bunelor practici în materia electorală elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), încălcând dispoziţiile constituţionale ale art.1 alin.(3) şi (5) privind statul de drept, obligaţia respectării Constituţiei şi principiul securităţii juridice.
În fine, reţinând că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2020 încalcă art.1 alin.(3) şi (5), art.36, art.37 şi art.61 alin.(1) din Constituţie, lipsind de legitimare şi reprezentativitate mandatul de parlamentar, Curtea a observat că actul normativ al legiuitorului delegat afectează drepturile electorale ale cetăţenilor, precum şi regimul constituţional al Parlamentului. În consecinţă, Curtea a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.26/2020, în ansamblul său, contravine dispoziţiilor art.115 alin.(6) din Constituţie.
Decizia Curţii este definitivă şi general obligatorie, iar argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
