Dacă un câine răspunde bine când vede un chip zâmbitor, de vină ar putea fi oxitocina, supranumită şi ''hormonul dragostei'', sugerează un studiu recent, citat de UPI.
Produsă în mod natural în corpul oamenilor şi câinilor, oxitocina ''influenţează ceea ce câinele vede şi modul în care percepe ceea ce vede'', după cum a declarat Sanni Somppi, coautoare a cercetării, absolventă a Universităţii din Helsinki, Finlanda.
În cadrul unui grup de cercetare al universităţii intitulat Canine Mind (Minte canină), Somppi a lucrat alături de cercetătorul Outi Vainio pentru a testa impactul acordării unor doze suplimentare de oxitocină — recunoscută de multă vreme pentru efectele sale în ceea ce priveşte inter-relaţionarea — asupra a 43 de câini.
Testul a fost realizat în două etape. În prima, animalele au primit oxitocină şi a fost observat modul în care priveau un chip uman zâmbitor sau supărat, fiind analizaţi parametri precum dilatarea pupilelor care, potrivit oamenilor de ştiinţă, reprezintă un bun indicator al răspunsurilor emoţionale.
''Ne-am numărat printre primii cercetători din lume care au utilizat măsurători ale pupilelor în cadrul evaluării stărilor emoţionale ale câinilor. Această metodă a fost anterior folosită numai pe oameni şi maimuţe'', a precizat Vainio într-un comunicat.
Potrivit studiului, în lipsa unei doze suplimentare de oxitocină pupilele patrupedelor se măreau când aceştia vedeau un chip supărat. Acest lucru nu este surprinzător, spun cercetătorii, deoarece câinii reacţionează cel mai puternic la stimuli ameninţători sau înspăimântători.
În cea de-a doua situaţie, când animalele au primit o doză suplimentară de oxitocină, pupilele lor s-au mărit când au văzut un chip zâmbitor, acest lucru indicând un interes mai mare pentru imaginile prietenoase afişate pe un monitor decât pentru cele care trădau supărarea.
Studiul nu poate dovedi că oxitocina îi ajută pe câini să relaţioneze cu oamenii veseli, a precizat echipa lui Vanio, însă sugerează că acest hormon diminuează percepţia chipurilor supărate şi în acelaşi timp face mai atrăgătoare imaginile cu feţe zâmbitoare.
''Ambele efecte promovează comunicarea câine-om şi dezvoltarea relaţiilor bazate pe afecţiune'', a precizat Vainio.
