Studii recente arată că specia umană nu este singura specie de pe Pământ care îşi schimbă comportamentul social odată cu vârsta. La animale precum căprioarele sau păsările, există un motiv pentru această scădere a interesului pentru conexiunile cu cei din jur.
Relaţiile sociale evoluează de-a lungul vieţii. Ele sunt mai puţin importante atunci când un om ajunge la o vârstă înaintată. La fel se întâmplă şi la animale, concluzionează psihologia animală.
Cu ocazia unui număr special al revistei “Philosophical Transactions of the Royal Society B”, au fost publicate şaisprezece studii despre îmbătrânire şi relaţiile sociale la populaţiile de animale. “Aceste studii dezvăluie modul în care vârsta modelează conexiunile sociale pe care le întreţine un individ şi modul în care aceasta îi influenţează sănătatea şi starea fizică”, se detaliază la începutul revistei.
Aceste cercetări arată că animalele, la fel ca şi oamenii, sunt din ce în ce mai puţin sociabile pe măsură ce îmbătrânesc. De exemplu, cercetătorii au descoperit că femelele de Capreolus capreolus (căprioare, varianta roşcată) devin din ce în ce mai puţin sociabile odată cu vârsta, în timp ce un alt studiu a arătat că vrăbiile de casă şi-au schimbat comportamentul social pe măsură ce îmbătrânesc. Descoperirea a fost similară la insecte.
Pentru mulţi autori, întrebarea “de ce” a apărut rapid. La căprioare, această distanţare socială le permite să se protejeze de bolile parazitare. Dovadă că acest comportament poate avea şi un avantaj, deoarece în general izolarea este adesea considerată distructivă la populaţiile bătrâne.
“La oameni, un mediu social sărac poate avea acelaşi impact ca fumatul sau obezitatea asupra îmbătrânirii sănătoase”, explică profesorul Amanda Bretman, şeful grupului de cercetare privind Drosophila sau musculiţele de oţet.
“Ştim, că acelaşi fenomen se aplică şi altor animale, dar majoritatea lucrărilor se concentrează pe animale despre care sunt considerate complexe social, cum ar fi cimpanzeii sau albinele. Am analizat în mod sistematic dovezile care arată că, chiar şi la insectele pe care noi nu le considerăm că au vieţi sociale complexe, mediul lor social are un impact important asupra duratei de viaţă şi a îmbătrânirii lor”, spune Amanda Bretman.
Doctorul Josh Firth de la Universitatea din Leeds, editor al acestui dosar de lucrări ştiinţifice, declară: “Deşi este cu siguranţă util să încercăm să atenuăm dezavantajele evidente care pot apărea atunci când oamenii îşi reduc legăturile sociale pe măsură ce îmbătrânesc, ar trebui, să luăm în considerare şi potenţialele beneficii”.
