Veniturile totale medii lunare, în trimestrul II din 2011, au reprezentat în termeni nominali 2.408 lei pe gospodărie şi 835 lei pe persoană, în timp ce cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în medie, de 2.159 lei lunar pe gospodărie (749 lei pe persoană), respectiv 89,7% din nivelul veniturilor totale, potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, informează Institutul Naţional de Statistică (INS).
De asemenea, veniturile băneşti au fost, în medie, de 1.994 lei lunar pe gospodărie (692 lei pe persoană), iar veniturile în natură au fost în trimestrul II din acest an de 414 lei lunar pe gospodărie, respectiv 143 de lei pe persoană.
Potrivit INS, salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, şi anume 47,6% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I, respectiv 48,6% în trimestrul II din 2011. La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (24,0%, în scădere cu 0,9 puncte procentuale faţă de trimestrul I din 2011), veniturile din agricultură cu 4,0%, veniturile din activităţi neagricole independente cu 2,6% şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei cu 1,8%. O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (17,2%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (15,4%). INS precizează că diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă.
În trimestrul II din 2011, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 27,2% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 10,2% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 62,3% (60,6% în trimestrul I) din salarii, de 23,5% (24,0%) din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 8,1% din total (9,2% în trimestrul I din 2011).
Datele INS arată că în rural principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 40,9% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (31,1% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 9,8% din veniturile gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor din prestaţii sociale (24,9%) şi celor salariale (25,7%).
În ceea ce priveşte cheltuielile totale ale populaţiei, acestea au fost, în trimestrul II din 2011, în medie, de 2.159 lei lunar pe gospodărie (749 lei pe persoană) şi au reprezentat 89,7% din nivelul veniturilor totale. Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.
INS precizează că unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodărie, este mai mare în urban faţă de rural cu 444 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 39 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 42,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii.
În urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 18,9% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul II 2011, în medie, 43,3% din consumul gospodăriilor, în creştere cu 1,3 puncte procentuale faţă de trimestrul I 2011.
De asemenea, o componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul II din 2011, acesteia i s-a alocat din cheltuielile totale de consum 19,3%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinţa (15,3%) a fost absorbită de consumul de utilităţi necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale şi alţi combustibili). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,3%) şi cele pentru educaţie (0,7%).
