Eşantioanele prelevate joi dimineaţă la confluenţa râului Raba cu Dunărea arătau "un nivel de alcalinitate uşor superior valorii normale, între 8,96 şi 9,07", în timp ce valoarea normală este de 8 pe o scară ce merge până la 14, a precizat un oficial de la faţa locului.
Fluxul toxic provenit de la noroiul roşu deversat dintr-un rezervor al unei uzine de alumină din oraşul Ajka (situat la 160 de kilometri vest de Budapesta) a trecut din Raba în Dunăre la scurt timp după ora 06.30 GMT (09.30 ora României), la Gyor. De-a lungul fluviului, noroiul roşu s-a diluat treptat în apă şi nu mai este vizibil cu ochiul liber. Acest lucru se datorează şi deversării în râuri a unor agenţi neutralizanţi, în special tone de ipsos, de către pompieri şi muncitori. Pentru a ajunge în marea buclă a fluviului, situată după confluenţa cu râul Raba, fluxul toxic are de parcurs mai mulţi kilometri.
În timp ce peştii morţi plutesc în Raba, nu acelaşi lucru se întâmplă pe Dunăre, a constatat un jurnalist al AFP. Pe malurile fluviului se află chiar câţiva pescari. Catastrofa ecologică produsă luni în Ungaria ameninţă însă tot ecosistemul celui de-al doilea fluviu din Europa ca lungime, după Volga, în special flora şi fauna.
Acest accident fără precedent în Ungaria a provocat deja moartea a patru persoane, între care o fetiţă în vârstă de 14 luni, peste 120 de răniţi şi trei dispăruţi. La Devecser şi Kolontar, două dintre satele cele mai afectate de poluare, experţii au verificat nivelul de alcalinitate al pârâului Torna, un afluent al râului Raba. Acest nivel, încă ridicat, era însă în scădere joi dimineaţa, potrivit unui oficial din cadrul Serviciilor de combatere a catastrofelor, Tibor Dobson. Acesta avea nivelul 10, iar după accidentul industrial a ajuns la 13,5. Tibor Dobson a subliniat că nivelul de alcalinitate al pânzei freatice şi al fântânilor din Kolontar arată un nivel neutru de 7,5.
Fluxul toxic provenit de la noroiul roşu deversat dintr-un rezervor al unei uzine de alumină din oraşul Ajka (situat la 160 de kilometri vest de Budapesta) a trecut din Raba în Dunăre la scurt timp după ora 06.30 GMT (09.30 ora României), la Gyor. De-a lungul fluviului, noroiul roşu s-a diluat treptat în apă şi nu mai este vizibil cu ochiul liber. Acest lucru se datorează şi deversării în râuri a unor agenţi neutralizanţi, în special tone de ipsos, de către pompieri şi muncitori. Pentru a ajunge în marea buclă a fluviului, situată după confluenţa cu râul Raba, fluxul toxic are de parcurs mai mulţi kilometri.
În timp ce peştii morţi plutesc în Raba, nu acelaşi lucru se întâmplă pe Dunăre, a constatat un jurnalist al AFP. Pe malurile fluviului se află chiar câţiva pescari. Catastrofa ecologică produsă luni în Ungaria ameninţă însă tot ecosistemul celui de-al doilea fluviu din Europa ca lungime, după Volga, în special flora şi fauna.
Acest accident fără precedent în Ungaria a provocat deja moartea a patru persoane, între care o fetiţă în vârstă de 14 luni, peste 120 de răniţi şi trei dispăruţi. La Devecser şi Kolontar, două dintre satele cele mai afectate de poluare, experţii au verificat nivelul de alcalinitate al pârâului Torna, un afluent al râului Raba. Acest nivel, încă ridicat, era însă în scădere joi dimineaţa, potrivit unui oficial din cadrul Serviciilor de combatere a catastrofelor, Tibor Dobson. Acesta avea nivelul 10, iar după accidentul industrial a ajuns la 13,5. Tibor Dobson a subliniat că nivelul de alcalinitate al pânzei freatice şi al fântânilor din Kolontar arată un nivel neutru de 7,5.
