Vara anului 2016 se anunţă a fi cea mai profitabilă din ultimii 10 ani pentru turismul românesc. Pe fondul situaţiei internaţionale, mulţi dintre turiştii români, dar şi străini, s-au reorientat către Litoralul românesc şi Delta Dunării, arată o analiză realizată de Keysfin. Peste 4 milioane de turişti ar urma să cheltuie, în acest an, în sezonul estival, peste 1,4 miliarde de lei pe servicii de cazare şi masă.
Potrivit datelor Keysfin, numărul turiştilor care au vizitat Dobrogea (Litoral şi Delta Dunării) a crescut semnificativ în ultimii ani, pe fondul dezvoltării ofertei de servicii de calitate.
Dacă în 2010, erau înregistraţi oficial 3,04 milioane de turişti români, numărul acestora a crescut susţinut în următorii ani, la 3,23 milioane în 2011, 3,57 milioane în 2012, 3,27 milioane în 2013, 3,37 milioane în 2014 respectiv 3,80 milioane de turişti în 2015.
“Perspectivele sezonului 2016 sunt extrem de pozitive. Semnalele din piaţă indică faptul că gradul de cazare în staţiunile de pe Litoralul românesc a atins 100% în ultimele trei săptămâni, luna august este la capacitate maximă, iar perspectivele lunii septembrie sunt, de asemenea, îmbucurătoare, vremea urmând să fie propice extinderii sezonului”, spun experţii de la Keysfin care estimează, pe baza aşteptărilor firmelor din domeniu, ca numărul turiştilor români şi străini să treacă în acest an de graniţa de 4 milioane.
“Datele privind numărul turiştilor iau în calcul numai cifrele oficiale, raportate de operatorii din turism autorităţilor. Este cunoscut faptul că, pe lângă aceştia, mai există o piaţă alternativă de turism, aşa-numitele cazări la particulari, acolo unde numărul locurilor de cazare este cel puţin egal cu cel din structurile fiscalizate. Dacă luăm în calcul şi faptul că multe dintre datele trimise de operatori autorităţilor nu sunt cele mai fidele, avem perspectiva unui an 2016 cu un număr record de turişti”, au mai spus aceştia.
Numărul mare de turişti însemnă şi afaceri pe măsură pentru firmele care lucrează în sectorul de HORECA. Datele statistice arată că, de la an la an, afacerile din acest domeniu au crescut spectaculos pe litoral.
Dacă în 2010, business-ul total din zona Dobrogei, incluzând aici Litoralul şi Tulcea (Delta Dunării) era cifrat la 713,3 milioane de lei, în anii următori a crescut de la 662,7 milioane lei în 2011, 805,1 milioane lei în 2012, 832,6 milioane lei în 2013, 948 milioane lei în 2014 respectiv 1,14 miliarde lei în 2015.
“Estimăm un 2016 cu afaceri de aproximativ 1,4 miliarde lei, pe fondul dezvoltării unei palete extinse de servicii şi ca urmare a efectului reducerii TVA. Creşterea concurenţei în domeniul serviciilor de cazare şi masă, dezvoltarea unei oferte competitive pentru turişti crează perspectivele unor afaceri net superioare anilor trecuţi”, au mai spus analiştii de la Keysfin.
Cine câştigă din business-ul litoral
Datele de la Ministerul Finanţelor, analizate de experţii de la Keysfin, arată că cei mai importanţi jucători din sectorul turismului litoral sunt Blaxy Premium Resors Hotel SA în domeniul hotelier, Georgio FAST SRL în sectorul restaurantelor, Undergroud Group SRL în domeniul barurilor, Tabăra Năvodari SA şi Stihll SRL în segmentul taberelor, campingurilor şi parcurilor de rulote şi Dublet SRL, în alte servicii de cazare.
Cele mai mari afaceri în sectorul de cazare de pe Litoral, în 2015, au fost realizate de Blaxy Premium Resors Hotel SA, de 18,41 milioane de lei, firmă urmată de Vega Turism SA, de 18,4 milioane de lei şi de Voila A.S SRL, de 14,5 milioane de lei.
În topul celor mai importante firme de cazare din turismul de pe litoral se mai situează, în ordinea cifrei de afaceri realizată anul trecut, firmele Mamaia Resorts Hotels SRL (10,3 milioane lei), Xenoti SRL (9,7 milioane lei), Elegant Impex SRL (7,5 mil.lei), Complex Savoy SA (7,5 mil.lei), Baron Service SRL (7,4 mil.lei), L&Sirom SRL (7,23 mil.lei) şi Aurora Mamaia SRL (7,2 mil.lei).
Pe segmentul de restaurante şi alte servicii de masă, Georgio Fast SRL este lider, cu afaceri în 2015 de 27,7 milioane de lei, firmă urmată de Crisrob Dede SRL (21,9 milioane lei) şi de companiile Hagi Sport SRL (10,4 mil.lei), Lascu Bros SRL (14,6 mil.lei), Underground Club SRL (13,8 mil.lei), Briza Mării Negre SRL (12,2 mil.lei) şi Ionuţ Restaurante SRL (12,1 mil.lei).
Cum atragem turiştii străini
Turiştii români încep, treptat, să redescopere Litoralul românesc, creşterea calităţii serviciilor de cazare şi masă fiind una evidentă, spun cei de la Keysfin.
“Renovarea hotelurilor din Mamaia, Neptun, Olimp, Venus, Saturn şi adoptarea unui management similar cu cel din Grecia, Turcia şi Bulgaria au făcut ca firmele de turism să înregistreze rezultate excelente în acest an. Un cuvând greu de spus l-a avut climatul de insecuritate extern, atentatele din Turcia, Franţa şi Germania influenţând decizia turiştilor români. Sentimentul de siguranţă de pe litoralul românesc a determinat, de asemenea, şi mulţi turişti străini să vină pe Litoral şi în Deltă, companiile de turism dezvoltând pachete turistice la preţuri atractive”, afirmă experţii.
Marea miză pentru hotelierii români o reprezintă, de altfel, dezvoltarea ofertelor pentru turiştii străini, mai ales pentru cei din ţările fostului spaţiu sovietic şi tinerii occidentali.
”Numărul turiştilor străini este în creştere, de la an la an, însă sub potenţial. Dezvoltarea unor oferte de servicii turistice şi de distracţie competitive, cu focus pe plajele de calitate, oferta de cluburi şi gastronomia românească, dar mai ales pe climatul de siguranţă din România, poate şi trebuie să determine o creştere a afluenţei turiştilor străini în ţara noastră în următorii ani”, au mai spus analiştii KeysFin.
Potrivit datelor Keysfin, în 2015 au fost pe litoral 191.093 de turişti străini, iar în Deltă au fost înregistraţi 33.815. Spre comparaţie, în 2010, Litoralul românesc a atras 133.900 turişti străini, iar în 2014 au fost 162.914.
Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.
