Consumatorii casnici din România plătesc preţuri aproape duble la electricitate comparativ cu francezii, raportat la puterea de cumpărare, în timp ce preţul gazelor este, după aceleaşi criterii, apropiat de media UE şi mai ridicat decât în ţări precum Luxembourg, Franţa sau Belgia.
Deşi românii beneficiază, în valoare nominală, de cele mai scăzute preţuri la gaze din UE şi aproape cel mai reduse tarife la electricitate, veniturile mici ale populaţiei urcă aceste cifre până aproape de şi chiar peste media Uniunii Europene, raportat la puterea de cumpărare, reiese dintr-un comunicat prezentat miercuri de Eurostat. Astfel, consumatorii casnici din România plăteau, în a doua jumătate a anului trecut, 10,52 euro per 100 kWh de electricitate, în urcare cu 8,1% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2009. Raportat la puterea de cumpărare, preţul creşte de aproape două ori, la 20,25 euro per 100 kWh, lăsând în urmă media UE, de 17,08 euro. Spre comparaţie, francezii plătesc 15,98 euro per 100 kWh în termeni nominali, însă tariful ajustat în funcţie de paritatea puterii de cumpărare este de 11,26 euro, puţin peste jumătate din cel calculat în cazul României şi cu mult sub media UE. Franţa are astfel cele mai mici tarife la electricitate din Uniunea Europeană raportat la veniturile populaţiei, precedată de Finlanda (11,45 euro), Grecia (12,75 euro) şi Marea Britanie (14,32 euro). De altfel, România este pe locul al şaptelea în UE în funcţie de preţurile la electricitate la paritatea puterii de cumpărare.
Cele mai ridicate tarife la energie electrică astfel calculate sunt suportate de consumatorii casnici din Ungaria (25,7 euro), Slovacia (24,7 euro) şi Germania (23,2 euro).
În termeni nominali, cele mai reduse preţuri la electricitate din UE au fost înregistrate în Bulgaria (8,3 euro per 100 kWh), Estonia (10 euro), Letonia şi România (circa 10,5 euro fiecare). La polul opus se regăsesc Danemarca (27,1 euro), Germania (24,4 euro), Cipru (20,2 euro) şi Belgia (19,7 euro).
Pentru gaze naturale, românii au plătit în a doua jumătate a anului trecut 7,73 euro pe gigajoule, în urcare cu 4,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2009, se arată în raportul Eurostat. Raportat la puterea de cumpărare, tariful creşte de aproape două ori, la 14,88 euro, însă rămâne sub media UE, de 15,88 euro. Francezii beneficiază şi în cazul gazelor de preţuri mai mici decât românii raportat la venituri, de 13,96 euro, deşi tariful nominal este de 15,98 euro pe gigajoule. Raportat la puterea de cumpărare, cele mai mici preţuri la gaze din UE se regăsesc în Luxembourg (10,9 euro pe gigajoule), Marea Britanie (11,6 euro), Irlanda (12,7 euro) şi Franţa (circa 14 euro), iar cele mai ridicate în Bulgaria (26,9 euro), Ungaria (25,1 euro) şi Suedia (23,8 euro). După tarifele reale, cele mai scăzute tarife la gaze pentru consumatorii casnici au fost înregistrate în România (7,7 euro pe gigajoule), Estonia (11,1 euro), Letonia (11,3 euro) şi Marea Britanie (11,7 euro). La polul opus se regăsesc Suedia (30,3 euro), Danemarca (30,1 euro), Italia (21,9 euro) şi Olanda (19,8 euro).
ANRE anunţase, la finele lunii trecute, că preţul gazelor naturale achitat de populaţie şi producătorii de energie termică va fi menţinut până la 1 iulie 2012, dar consumatorii industriali vor plăti cu 10% mai mult începând de la 1 iulie 2011. Totodată, preţul final reglementat al gazelor "creşte în medie cu circa 10% pentru consumatorii non-casnici, cu excepţia producătorilor de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice care este destinată consumului populaţiei, începând cu 1 iulie 2011".
FMI a cerut Guvernului să prezinte, până în luna septembrie, un calendar etapizat de liberalizare a preţurilor gazelor naturale, până în 2013 în cazul companiilor şi din 2013 în 2015 în cazul populaţiei. Liberalizarea preţurilor vizează şi sectorul energiei electrice.
Piaţa furnizorilor de gaze din România către consumatorii finali este împărţită între E.ON (Germania), GDF Suez (grup franco-belgian) şi o divizie a OMV Petrom. Compania controlată de grupul OMV se ocupă mai mult de producţia de gaze, alături de societatea de stat Romgaz. Principalii jucători de pe piaţa furnizării de electricitate sunt cele trei filiale încă neprivatizate ale Electrica (Transilvania Nord, Transilvania Sud şi Muntenia Nord), alături de CEZ (Cehia), E.ON şi Enel (Italia).
