Agenţia Naţională Antidrog a realizat în anul 2011, în colaborare cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cel de-al doilea studiu privind consumul de droguri în sistemul penitenciar, primul astfel de studiu având loc în 2006. Concluzia generală a studiului, la care au răspuns deţinuţi din toată ţara, inclusiv penitenciarul Galaţi, a arătat că faţă de 2006 acest consum a crescut. ”În ceea ce priveşte consumul de medicamente cum ar fi tranchilizante, sedative, antidepresive fără prescripţie medicală se observă că de fapt consumul recent - ultimul an şi cel actual, ultimele 30 de zile - din actuala perioadă de detenţie, a înregistrat în anul 2011 o uşoară creştere comparativ cu 2006 iar consumul dinaintea actualei perioade de detenţie înregistrează valori de aproximativ două ori mai mari decât în 2006. Diferenţele dintre consumul înainte de perioada de detenţie şi cel din perioada de detenţie are valori mult mai mari în 2011, comparativ cu 2006. Dacă ar fi să vorbim de un profil al utilizatorului, acesta ar fi de sex masculin, cu vârsta între 25-34 de ani, în creştere faţă de 2006, când era 15-24 de ani, care nu este căsătorit sau are o relaţie de concubinaj, care are un nivel de şcolarizare scăzut, e şomer sau fără ocupaţie în momentul arestării şi a locuit înainte de detenţie în Bucureşti. În ceea ce priveşte
prevalenţa consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, aşa-numitele etnobotanice, şi de droguri ilegale, şi aici se observă o creştere a consumului în penitenciar. Creşterea consumului în rândul populaţiei aflate în penitenciar este mai evidentă dacă se au în vedere prevalenţele pentru consumul înaintea actualei perioade de detenţie şi dacă se compară cu prevalenţa consumului de-a lungul vieţii pentru populaţia generală.
În funcţie de tipul de drog consumat, rezultatele studiului arată că în 2011, cel mai consumat drog în rândul deţinuţilor a fost heroina, urmată îndeaproape de cocaină, haşiş şi canabis. Comparativ cu studiul anterior, se observă apariţia consumului de etnobotanice şi creşteri pentru toate celelalte tipuri de droguri, cu excepţia celui de ecstasy, care înregistrează o scădere, şi că, deşi la valori diferite, se păstrează ierarhizarea în funcţie de tipul de drog”, precizează coordonator CPECA Galaţi,inspector de poliţie Cristina Chelban.
În penitenciare se preferă heroina, în libertate, etnobotanbicele
Studiul a scos la iveală şi o ierarhie a tipurilor de droguri consumate, care este diferită ”în libertate” faţă de ”detenţie”. Comparativ cu populaţia generală, neinstituţionalizată, există valori relativ similare între consumul în penitenciar şi cel al populaţiei generale. Se observă o altă ierarhie. La cei aflaţi în liberate locul întâi e ocupat de etnobotanice, locul 2 de canabis, urmează pe locul 3 consumul de ecstasy, pe 4 - heroina şi cocaina şi 5 - amfetamine şi LSD. La populaţia aflată în detenţie, pe locul întâi e heroia, pe 2 - haşişul, pe 3 - canabisul pe 4 - etnobotanicele, pe 5 - cocaina pe 6 - metadona şi pe 7 - ecstasy. Asta sugerează ipoteza existenţei unei legături între consumul de heroină şi infracţionalitate.
Vârsta medie de debut în consumul de droguri este cuprinsă în intervalul 16,67- 22,02 ani, în scădere faţă de 2006.
”Metoda de cercetare utilizată a fost ancheta sociologică pe bază de chestionar. Eşantionul stabilit a fost de 2.100 respondenţi reprezentativ naţional pentru populaţia ţintă instituţionalizată din mediul penitenciar, cu vârsta mai mică de 64 de ani. Selecţia persoanelor incluse în eşantion s-a făcut din toate cele 31 de penitenciare existente în România, penitenciare de maximă siguranţă, cu regim închis sau semideschis, spitale penitenciar, centre de reeducare, penitenciare pentru minori şi tineri, metoda de eşantionare fiind una probabilistică, stratificată şi multistadială. Chestionarul a conţinut 87 de întrebări referitoare la cunoştinţele, atitudinile şi practicile de consum, fiind structurat pe 5 secţiuni: alcool, tranchilizante, barbiturice şi antidepresive, substanţe noi cu proprietăţi psihoactive şi droguri ilegale, date socio-demografice”, a mai precizat coordonator CPECA Galaţi.
prevalenţa consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, aşa-numitele etnobotanice, şi de droguri ilegale, şi aici se observă o creştere a consumului în penitenciar. Creşterea consumului în rândul populaţiei aflate în penitenciar este mai evidentă dacă se au în vedere prevalenţele pentru consumul înaintea actualei perioade de detenţie şi dacă se compară cu prevalenţa consumului de-a lungul vieţii pentru populaţia generală.
În funcţie de tipul de drog consumat, rezultatele studiului arată că în 2011, cel mai consumat drog în rândul deţinuţilor a fost heroina, urmată îndeaproape de cocaină, haşiş şi canabis. Comparativ cu studiul anterior, se observă apariţia consumului de etnobotanice şi creşteri pentru toate celelalte tipuri de droguri, cu excepţia celui de ecstasy, care înregistrează o scădere, şi că, deşi la valori diferite, se păstrează ierarhizarea în funcţie de tipul de drog”, precizează coordonator CPECA Galaţi,inspector de poliţie Cristina Chelban.
În penitenciare se preferă heroina, în libertate, etnobotanbicele
Studiul a scos la iveală şi o ierarhie a tipurilor de droguri consumate, care este diferită ”în libertate” faţă de ”detenţie”. Comparativ cu populaţia generală, neinstituţionalizată, există valori relativ similare între consumul în penitenciar şi cel al populaţiei generale. Se observă o altă ierarhie. La cei aflaţi în liberate locul întâi e ocupat de etnobotanice, locul 2 de canabis, urmează pe locul 3 consumul de ecstasy, pe 4 - heroina şi cocaina şi 5 - amfetamine şi LSD. La populaţia aflată în detenţie, pe locul întâi e heroia, pe 2 - haşişul, pe 3 - canabisul pe 4 - etnobotanicele, pe 5 - cocaina pe 6 - metadona şi pe 7 - ecstasy. Asta sugerează ipoteza existenţei unei legături între consumul de heroină şi infracţionalitate.
Vârsta medie de debut în consumul de droguri este cuprinsă în intervalul 16,67- 22,02 ani, în scădere faţă de 2006.
”Metoda de cercetare utilizată a fost ancheta sociologică pe bază de chestionar. Eşantionul stabilit a fost de 2.100 respondenţi reprezentativ naţional pentru populaţia ţintă instituţionalizată din mediul penitenciar, cu vârsta mai mică de 64 de ani. Selecţia persoanelor incluse în eşantion s-a făcut din toate cele 31 de penitenciare existente în România, penitenciare de maximă siguranţă, cu regim închis sau semideschis, spitale penitenciar, centre de reeducare, penitenciare pentru minori şi tineri, metoda de eşantionare fiind una probabilistică, stratificată şi multistadială. Chestionarul a conţinut 87 de întrebări referitoare la cunoştinţele, atitudinile şi practicile de consum, fiind structurat pe 5 secţiuni: alcool, tranchilizante, barbiturice şi antidepresive, substanţe noi cu proprietăţi psihoactive şi droguri ilegale, date socio-demografice”, a mai precizat coordonator CPECA Galaţi.
