Sprijinirea îmbătrânirii active în toate aspectele sale reprezintă ingredientul cheie pentru consolidarea solidarităţii dintre generaţiile viitoare, consideră Codrin Scutaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
Codrin Scutaru a participat miercuri, la Bruxelles, la un seminar organizat de Banca Mondială şi Comisia Europeană pe tema îmbătrânirii active, eveniment ce a reunit experţi din statele membre ale Uniunii Europene, din Comisia Europeană, şi din organizaţii internaţionale de profil, cu scopul de a analiza perspectivele dezvoltării unor politici viitoare pe segmentul de politici pentru îmbătrânire activă, informează un comunicat.
În centrul dezbaterii s-a aflat şi raportul Băncii Mondiale ce vizează evoluţiile fenomenului în Bulgaria, Letonia, Polonia şi România. Documentul pune accentul pe principalele provocări din domeniu, respectiv: evoluţiile demografice, incluzând fertilitatea şi migraţia, sistemele de sănătate şi serviciile pentru o societate aflată în proces de îmbătrânire, incluzând îngrijirea pe termen lung, participarea pe piaţa muncii, formarea continuă şi politicile de ocupare, productivitatea şi inovarea precum şi nivelul sărăciei şi al bunăstării.
Seminarul a fost structurat pe temele definite în indexul privind îmbătrânirea activă, instrument dezvoltat de Comisia Europeană şi Comisia Economică a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Europa, ce evidenţiază capacitatea statelor privind promovarea îmbătrânirii active, participarea pe piaţa forţei de muncă, participarea socială şi viaţa independentă.
În cadrul întâlnirii au fost explorate mijloacele prin care cooperarea internaţională pe probleme de îmbătrânire ar putea fi mai eficientă şi relevantă pentru factorii de decizie politică din ţările care se confruntă cu provocări legate de îmbătrânirea populaţiei.
„În intervenţia sa, demnitarul român a evidenţiat că, pentru a consolida solidaritatea dintre generaţiile viitoare, ingredientul cheie îl reprezintă sprijinirea îmbătrânirii active în toate aspectele sale. Un proces de succes va constitui premisele pentru o încredere sporită a persoanelor în vârstă de a participa pe piaţa muncii, în viaţa de familie, în comunitate asigurând astfel, mai presus de orice, o viaţa mai demnă”, se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, în România există în prezent o paritate a numărului de salariaţi cu numărul de pensionari, fiind aproximativ 5 milioane fiecare. Cu toate acestea, până în 2060, Comisia Europeană, prin Eurostat, preconizează că populaţia în vârstă de muncă din România, cu vârsta între 20 şi 64 de ani, va scădea cu 30 de procente, în timp ce numărul persoanelor vârstnice de peste 65 de ani se va dubla. Acest lucru va duce la o creştere a ratei de dependenţă.
„Pentru a preveni acest lucru, am constituit deja la nivelul Ministerului Muncii o comisie pentru populaţie care va veni cu soluţii pentru stimularea natalităţii şi aducerea familiei în prim-planul agendei publice. În acelaşi timp, vom lansa în curând Strategia Guvernului pentru îmbătrânire activă pentru perioada 2015 — 2020, elaborată cu ajutorul partenerilor noştri de la Banca Mondială. Îmbătrânirea activă reprezintă procesul de optimizare a oportunităţilor referitoare la sănătate, participare socială şi siguranţă, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii persoanelor vârstnice, atât în cadrul forţei de muncă, prin amânarea pensionarii, în contextul mai larg al egalizării vârstei de pensionare pentru femei şi bărbaţi, cât şi în cadrul societăţii prin participarea la diferite activităţi sociale, economice, civice sau culturale. Locul persoanelor vârstnice este în familie, nu în afara sa, uitaţi singuri în apartamente sau azile”, afirmă Scutaru.
El subliniază însă că, în acelaşi timp, îmbătrânirea populaţiei nu trebuie să urce costurile cu serviciile de sănătate dacă se face mai multă prevenţie.
„Nu putem vorbi de Europa 2020 ignorând îmbătrânirea activă”, concluzionează Codrin Scutaru.
