“2010 este cheia, este crucial pentru anii care urmează, am atins fundul sacului în 2010 şi vom relua creşterea în anii care urmează. E clar că, în 2011, va exista o creştere în Europa, mai puternică în Asia. Cred că piaţa noastră este destul de inteligentă să se îndrepte cu schimburile comerciale către cei care au un avantaj faţă de noi”, a spus Tănăsescu.
Reprezentantul României la FMI şi-a exprimat speranţa că preţul creditelor nu va creşte şi că Banca Naţională a României (BNR) va continua scăderea dobânzii cheie, după resorbirea şocului majorării TVA, care, după estimarea sa, se va petrece peste 7-12 luni.
“E limpede că această măsură va avea un şoc asupra inflaţiei, care, în perioada lunilor viitoare va avea un trend crescător, dar va fi absorbit în următoarele 7 - 12 luni. Sper ca acest şoc să nu afecteze rata de dobândă a unui credit. Cred că această măsură alternativă este pe cale să fie resorbită de către piaţă şi sper ca politica BNR de continuare a diminuării dobânzii să aibă loc în perioada care urmează. Decizia BNR de a pune o pauză în diminuarea dobânzii este corectă, dar, după ce şocul va fi resorbit, să înceapă din nou scăderea dobânzii – cheie, care să scadă şi dobânzile pe piaţa bancară”, a adăugat Tănăsescu.
FMI va evalua, în această lună, cu ocazia vizitei la Bucureşti impactul măsurilor luate de Guvern asupra PIB-ului României în acest an, a mai spus Tănăsescu. El a estimat o scădere economică de 0,5% în 2010 şi o creştere de 3-4% în 2011.
“Probabil că spre sfârşitul anului va exista o uşoară tendinţă de descreştere economică de 0 - 0,5% din PIB, dar care va pune baza reluării creşterii economice în 2011, de 3-4%. (…) Ştim că există o tendinţă de creştere uşoară a economiei în trimestrul următor dar şi că, dacă această descreştere va fi mai mare decât cea prognozată, va constitui o bază de creştere pentru anii care urmează. Avem nişte ţinte pentru 2012 pentru procesul de adaptare fiscală şi adoptare a monedei europene”, a mai spus Tănăsescu.
Cea de-a cincea tranşă, în valoare de 913,2 milioane euro (1,1146 miliarde dolari) urma să intre ieri în visteria BNR, pentru suportul balanţei de plăţi externe.
“Nu vor fi bani care să meargă către Trezorerie, o întoarcere către normalitate. Finanţele vor putea să-şi acopere deficitul prin atrageri de fonduri de pe piaţa internă sau externă”, a precizat reprezentantul României la FMI.
Întrebat dacă România ar mai putea împrumuta bani de la FMI, după atragerea întregii sume din cadrul acordului stand-by, Tănăsescu a afirmat că un acord de tip precautionary ar fi benefic şi că România nu ar mai avea nevoie să atragă o sumă la fel de mare ca cea din împrumutul anterior.
“După expirarea acestui acord, o continuare este bună, necesară, crează o ancoră puternică de credibilitate. Nu cred că este cazul să vorbim despre aceleaşi valori. Un acord de tip stand-by - precautionary este corect, ar crea o persectivă a încrederii şi nu în ultimul rând, o puternică ancorare într-un viitor”, a mai spus Tănăsescu.
