Prevenirea şi combaterea violenţelor de orice fel reprezintă un domeniu prioritar de acţiune pentru Poliţia Română, ce presupune concentrarea eforturilor instituţionale, identificarea şi implementarea unor noi mecanisme de lucru, astfel încât victima violenţei să fie protejată, iar agresorul sau agresorii să fie traşi la răspundere penală.
Începând cu data de 1 octombrie 2024, 18 judeţe au intrat în etapa a treia de implementare a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică, sistemul devenind astfel operaţionalizat la nivelul întregii ţări.
De asemenea, începând cu data de 1 octombrie 2024, sistemul de monitorizare electronică se aplică şi în cadrul procedurilor de control judiciar, control judiciar sub cauţiune şi arest la domiciliu, în cauzele în care organele judiciare vor dispune obligaţia de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere în sarcina inculpatului cercetat penal.
Utilizarea sistemelor electronice permite o creştere a gradului de asigurare a măsurilor de protecţie a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare.
De asemenea, utilizarea acestor sisteme permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea şi contracararea unui eventual contact fizic între victima violenţei domestice şi agresor sau, pe viitor, respectarea obligaţiilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu, controlului judiciar, controlului judiciar sub cauţiune.
Monitorizarea se realizează automat, sistematic şi exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora şi în raport de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate şi a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea.
Pentru monitorizarea electronică sunt stabilite roluri clare, reguli şi proceduri de monitorizare, alertare şi intervenţie, prin partajarea informaţiilor, astfel încât, în cadrul monitorizării, să nu fie cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive.
După introducerea în sistem a semnalării, organul de supraveghere, precum şi organul judiciar care a impus obligaţia de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere va avea acces, în anumite condiţii stabilite de lege, la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic, în scopul verificării respectării obligaţiilor ce revin persoanei supravegheate.
În ceea ce priveşte conceptul de monitorizare electronică, poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Galaţi au experienţa utilizării acestui sistem, întrucât judeţul nostru a fost inclus în cea de-a doua etapă a programului pilot, conform Hotărârii de Guvern nr. 1025/2022.
Astfel, "începând cu data de 1 ianuarie 2024, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a fost operaţionalizat, din acest moment fiind aplicabilă măsura de obligare a agresorului de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere, conform prevederilor Legii 217/2003, pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice.
Poliţiştii emit ordine de protecţie provizorii, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, când constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violenţă domestică, în scopul diminuării acestuia.
În 80 de situaţii, a fost pusă în aplicare măsura de „obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere” (28 de ordine de protecţie provizorii şi 52 de ordine de protecţie), reprezentând aproximativ 17,3% din totalul ordinelor de protecţie provizorii şi al ordinelor de protecţie emise de instanţele judecătoreşti.
În 4 situaţii, măsura „obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere” a fost înlăturată de către instanţele judecătoreşti ca urmare a contestării măsurii de către autori.
În 10 situaţii, măsura „obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere” a fost suspendată de către instanţele judecătoreşti ca urmare a părăsirii ţării de către autor sau victimă în 6 situaţii şi ca urmare a luării faţă de autor a unor măsuri preventive – arestare în 4 situaţii.
În primele 8 luni ale acestui an, poliţiştii gălăţeni au emis 200 de ordine de protecţie provizorii, 113 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie de instanţele de judecată. În aceeaşi perioadă, poliţiştii au intervenit la 1.479 de cazuri de violenţă domestică, dintre care 716 în mediul urban şi 763 în mediul rural.
La nivel judeţului Galaţi, în primele 8 luni ale anului 2024, numărul faptelor penale în domeniul violenţei domestice a crescut cu 14%, faţă de perioada similară a anului 2023, de la 1.022 la 1.199 de fapte.
Creşterea numărului de infracţiuni din sfera celor de violenţă domestică arată amploarea fenomenului şi necesitatea de a interveni cu toate mijloacele legale pentru diminuarea lui. În acelaşi timp, indică faptul că victimele violenţei domestice au din ce în ce mai mare încredere să sesizeze Poliţia Română.
Au fost înregistrate creşteri, comparativ cu perioada similară din anul 2023, pentru „loviri sau alte violenţe” (de la 725 la 764 de fapte), „ameninţare” (de la 94 la 182 de fapte) şi „nerespectarea ordinelor de protecţie” (de la 44 la 105 de fapte).
Cea mai mare pondere în cadrul infracţiunilor o au „lovirea sau alte violenţe” – 63,71% (764 de fapte) urmată de „ameninţarea” – 15,17% (182 de fapte), acestea împreună reprezentând peste 79% din total.
După locul comiterii, 959 de infracţiuni au fost comise la domiciliu şi 240 în spaţiul public.
În perioada de referinţă, instanţele judecătoreşti au emis 262 de ordine de protecţie, 113 dintre acestea fiind provenite din ordine de protecţie provizorii.
Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie (cel emis de instanţă) au fost sesizate 86 de infracţiuni, dintre care 49 în mediul urban şi 37 în mediul rural.
Cu privire la nerespectarea ordinului de protecţie provizoriu au fost sesizate 19 infracţiuni, dintre care 7 în mediul urban şi 12 în mediul rural.
Menţionăm faptul că nerespectarea măsurilor stabilite prin ordinele de protecţie şi ordinele de protecţie provizorii constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
În primele 8 luni, faţă de 35 de persoane a fost luată măsura preventive a reţinerii, organele judiciare dispunând în 18 cazuri arestarea preventivă şi în 15 cazuri control judiciar.
Tot în această perioadă au fost înregistrate 8 infracţiuni grave, respectiv 4 tentative la infracţiunea de omor şi 4 infracţiuni de omor.
În nicio situaţie persoanele nu erau monitorizate electronic.
Reiterăm astfel importanţa monitorizării electronice, acest instrument fiind cel mai eficient în prevenirea unor violenţe ulterioare, datorită semnalării în timp real în dispeceratul SIME a alertei de apropiere a agresorului de victimă, caz în care intervine reacţia imediată pe două paliere: contactarea victimei pe telefonul mobil pentru a fi informată că agresorul se află în proximitate, fiind îndrumată să adopte măsuri de siguranţă, concomitent cu dirijarea efectivelor de poliţie la faţa locului pentru verificarea situaţiei de fapt şi dispunerea măsurilor legale.
Recomandăm, astfel, tuturor persoanelor care sunt victimele unor acte de violenţă, indiferent de natura acesteia, să sesizeze de îndată organele de poliţie, prin orice modalitate, şi să ia în considerare posibilitate dispunerii măsurii de „obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”, măsură ce poate fi luată doar în urma acordării consimţământului de către victimă", informează IPJ Galaţi. VIDEO, mai jos!
