Scoaterea medicamentelor ieftine din sistemul de compensare va avea efecte catastrofale asupra pacienţilor şi producătorilor locali de medicamente, susţine Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
APMGR, asociaţie ce reprezintă interesele principalilor investitori de resort prezenţi pe piaţa românească, atrage atenţia că eliminarea medicamentelor ieftine din lista de medicamente compensate ar afecta grav populaţia cu venituri reduse şi majoritatea pacienţilor cronici din România. În plus, o astfel de măsură ar avea efecte economice catastrofale asupra producătorilor de medicamente generice, care sunt singurii investitori din industria farmaceutică cu capacităţi de producţie în România, se arată într-un comunicat.
"Privim cu îngrijorare ultimele declaraţii ale reprezentanţilor CNAS şi Ministerului Sănătăţii care iau în considerare limitarea accesului populaţiei la medicamente cu preţ accesibil. Într-o ţară în care salariul mediu net ajunge la doar 1.600 RON, o cheltuială în plus cu medicamentele, fie că este vorba de 200 RON, fie că este vorba de 50 RON, poate reprezenta o povară financiară de nesuportat" , a declarat preşedintele APMGR, Dragoş Damian, citat în comunicat.
O astfel de măsură va afecta în special pacienţii cronici din România - pe cei care suferă de afecţiuni cardiovasculare, digestive, de afecţiuni ale sistemului nervos sau de afecţiuni reumatice, susţine APMGR. În opinia asociaţiei, impactul bugetar al eliminării medicamentelor compensate ar fi extrem de redus, dar efectele asupra stării de sănătate a populaţiei ar fi extrem de grave, având în vedere că peste 50% din volumul de medicamente cu prescripţie medicală utilizate în România sunt medicamente cu preţ redus, de până la 10 RON. "În tratamentul afecţiunilor sistemului cardiovascular, cauză majoră de mortalitate, medicamentele sub 30 de lei reprezintă peste 85% din numărul pastilelor vândute. În schimb, România ar putea avea pierderi economice importante având în vedere că o astfel de măsură ar afecta grav producătorii de medicamente cu capacităţi de producţie din România: 60% din totalul medicamentelor sub 10 RON sunt produse în România. Aceşti producători, în exclusivitate producători de medicamente generice, asigură peste 8.000 de locuri de muncă şi contribuie cu circa 1,5% la PIB", se mai arată în comunicat.
APMGR arată că nu poate fi de acord cu o actualizare a listei de medicamente compensate bazată exclusiv pe alocări bugetare, care ar afecta accesul majorităţii populaţiei la tratament cu preţ accesibil şi distrugerea industriei farmaceutice locale şi a producătorilor de medicamente generice.
Asociaţia reaminteşte că a propus Guvernului, în septembrie o serie de măsuri care, printr-o mai bună utilizare a variantelor generice de tratament, pot duce la economii de aproximativ 100 de milioane de euro pe an, care să permită inclusiv actualizarea listei medicamentelor compensate. Aceste măsuri includ aplicarea unei taxe clawback diferenţiate, care să protejeze industria producătoare de medicamente generice şi să asigure în continuare accesul populaţiei la medicamente cu preţuri accesibile.
"Avem speranţa că vom continua să lucrăm împreună cu Ministerul Sănătăţii pentru a pune în practică măsurile agreate în Protocolul încheiat la începutul anului, în beneficiul pacienţilor şi al economiei româneşti", a mai spus preşedintele APMGR.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Cristian Buşoi, a declarat, în septembrie, că ar trebui să existe o departajare între taxa de clawback pentru medicamentele originale şi pentru cele generice, odată cu introducerea noii liste de medicamente compensate. Buşoi a adăugat că, la nivelul Ministerului Sănătăţii, există un grup de lucru privind taxa clawback, la întrunirile căruia participă şi un reprezentant al CNAS, dar deocamdată nu s-a ajuns la o concluzie. Preşedintele CNAS este de părere că anul viitor, dacă nu şi în 2015, ar trebui să fie menţinută taxa clawback în România, neexistând altă soluţie bugetară.
Noua listă a medicamentelor compensate trebuie adoptată până la 31 decembrie, astfel încât să poată deveni operaţională la începutul anului viitor, anunţa, în 31 iulie, ministrul Eugen Nicolăescu, după ce anterior a dat ca posibile termene de intrare în vigoare 1 iulie şi 1 august.
