Mai puţin de un sfert dintre români sunt dispuşi "să lupte" cu forţele proprii pentru a-şi îmbunătăţi condiţiile de viaţă, iar cei mai mulţi sunt resemnaţi sau aşteaptă soluţii de la Guvern sau autorităţi în acest sens, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare a pieţei GfK. Rezultatele studiului arată că 8 din 10 români nu au nicio motivaţie interioară pentru a-şi îmbunătăţi condiţiile de viaţă. Autorii studiului au identificat trei categorii de persoane în acest sens, respectiv "suferinzii", adică cei care cred că speranţa şi salvarea vin de la Guvern şi autorităţi şi că nu depinde de ei să facă ceva pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, "luptătorii", cei care sunt dispuşi să-şi asume riscuri pentru a avea o viaţă mai bună şi totodată acţionează singuri în acest sens, şi "captivii", respectiv cei care nu mai au nicio speranţă şi sunt resemnaţi.
67% dintre români intră în categoria "suferinzi", aceştia sunt mai ales persoanele de peste 50 de ani, cu studii medii, pensionari şi cu venituri medii spre reduse. În categoria "captivi" au fost incluşi 14% dintre români, cei mai mulţi peste 60 de ani sau sub 20 de ani, cu studii cel mult medii, fără loc de muncă şi cu venituri reduse. Doar 21% dintre persoanele intervievate sunt "luptători", fiind în special tineri şi persoane sub 40 de ani, cu educaţie medie şi superioară şi cu venituri medii spre ridicate.
"Poate că dacă vom face un astfel de studiu la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor datele vor arăta altfel. În prezent, există mulţi suferinzi şi doar câţiva luptători", a declarat Iulia Cornigeanu, senior research consultant GfK România.
GfK a analizat şi percepţia ultimilor trei ani în rândul românilor, astfel că entuziasmul din anul 2008 s-a transformat într-un şoc psihologic în 2008-2009, în timp ce în 2009-2010 românii s-au obişnuit cu ideea şi şi-au adaptat standardele de viaţă şi strategia de consum şi au ajuns în 2010-2011 într-o stare de frustrare, indignare şi pesimism deoarece sperau că lucrurile se vor îmbunătăţi.
În ceea ce priveşte modificarea strategiei de consum, datele GfK arată că cei mai mulţi dintre români au început să cumpere "mai deştept", în timp ce unii evită să facă cumpărături sau şi-au redus bugetul alocat cumpărăturilor.
