România este pe locul patru în UE din punct de vedere al creşterii gradului de informare privind modul în care sunt aleşi eurodeputaţii, proporţia celor care ştiu acest lucru crescând cu 5%. De asemenea, uniunea economică şi monetară este mai populară în România decât în state din zona euro ca Spania, Portugalia şi Cipru, şi este privită mult mai favorabil decât în ţările nemembre, indică un Eurobarometru dat publicităţii la Bruxelles, cu zece luni înainte de alegerile europene din mai 2014.
Nouă din zece europeni au auzit de Parlamentul European, indică Eurobarometrul, numărul lor fiind în scădere faţă de toamna lui 2012 cu un procent. Proporţia a înregistrat o evoluţie redusă în ultimii şapte ani, variind între 87% şi 91% din 2006 şi până în prezent. Totuşi, procentul celor care au auzit de legislativul comunitar variază între 84% în Italia şi nu mai puţin de 98% în Danemarca.
O proporţie de 52% dintre europeni ştiu că membrii PE sunt aleşi de cetăţenii fiecărui stat, în timp ce aproape trei din zece europeni au impresia că acest lucru este neadevărat, iar aproape doi nu ştiu dacă acest lucru este adevărat sau fals. Totuşi, din primăvara lui 2010 şi până în prezent, proporţia celor care ştiau cum sunt aleşi eurodeputaţii au scăzut cu şapte puncte procentuale, de la 59% la 52%.
Pe primul loc din punct de vedere al informării cetăţenilor în legătură cu acest aspect se află Malta (86%), Cipru (83%) şi Grecia (81%). Gradul de informare a crescut spectaculos în Croaţia, unde au avut loc înainte de aderarea la UE primele alegeri europene, cu nu mai puţin de 40 puncte procentuale, până la 78%, dar şi în Letonia (+10, 63%) şi Suedia (+6, 59%) şi România (+5, 67%).
În ceea ce priveşte efectele crizei în Europa, 51% dintre europeni sunt încă pentru uniunea economică cu o monedă unică, în scădere cu două puncte procentuale faţă de toamna lui 2012, în timp ce numărul celor care se opun acestei idei a crescut cu 2 puncte procentuale, până la 42%. Acest sprijin este mai ridicat în zona euro, respectiv de 62%, în scădere cu 4 puncte procentuale, şi de doar 29% în afară (-1 punct procentual).
Peste trei sferturi dintre repondenţi s-au pronunţat în favoarea ideii de uniune economică şi monetară în Slovacia, Slovenia şi Luxemburg (câte 77%), Belgia (76%), Finlanda (75%), în timp ce la polul opus se află Cehia (25%), Suedia (19%) şi Marea Britanie (15%). În România 56% dintre români susţin euro şi uniunea economică, 32% se opun acestei idei, iar 12% nu au o părere. Proporţia celor care susţin euro este astfel mai mare în România decât în Spania şi Portugalia câte (52%) şi respectiv Cipru (47%) state din zona euro şi cel mai mare din statele care nu au adoptat încă moneda unică.
Sprijinul pentru euro a crescut cel mai mult în Letonia, cu 8 puncte procentuale, până la 43%, ţară care va trece la moneda unică de la 1 ianuarie anul viitor, Belgia (+7, până la 76%), şi în Croaţia, ultima venită în blocul comunitar (+9, până la 61%), scăzând cel mai mult în Polonia (-7, până la 29%), Franţa (-6, până la 62%), Olanda (-7%, până la 68%) şi Spania (-11, la 52%).
Sentimentul că impactul crizei asupra pieţei muncii şi-a atins deja vârful a crescut din toamna lui 2012, nu mai puţin de 36% dintre europeni fiind de părere că situaţia se prezintă în acest fel, în creştere cu 7 puncte procentuale. Deşi majoritatea respondenţilor cred că 'ce e mai rău urmează încă', respectiv 55%, în scădere cu 7 puncte procentuale, acest punct de vedere este tot mai puţin răspândit.
O proporţie de 39% dintre români cred că vârful crizei asupra pieţei muncii deja a fost atins, iar 44% sunt de părere că ce e mai rău urmează să vină, în timp ce 17% afirmă că nu ştiu. La nivelul UE, opinia că impactul cel mai puternic al crizei urmează încă să fie resimţit pe piaţa muncii este majoritară în 19 state, fiind cea mai pregnantă în Cipru (83%), Portugalia (75%), Slovenia (73%), Grecia (68%) şi Franţa (68%).
