Românii au un nivel scăzut de încredere în corectitudinea desfăşurării achiziţiilor publice, 88% considerând că, în general, companiile nu câştigă în mod corect contracte din bani publici iar 82%, că acest proces nu beneficiază de o bună supraveghere din partea autorităţilor responsabile, relevă un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP).
Potrivit studiului, 58% dintre cei chestionaţi apreciază că firmele cu capital românesc sunt cele dispuse să recurgă la acte de corupţie pentru a obţine contracte publice, spre deosebire de firmele cu capital străin (8%).
În ceea ce priveşte criteriul de atribuire, peste 50% dintre români doresc ca lucrările şi serviciile să fie achiziţionate pe principiul cel mai bun raport cost — calitate, şi nu ţinând cont de preţul cel mai mic.
"În multe situaţii s-a dovedit că deşi achiziţionat la preţul cel mai mic, calitatea unui serviciu sau a unei lucrări poate fi semnificativ afectată din pricina costurilor reduse alocate, iar eficienţa unei achiziţii se remarcă pe termen mediu şi lung când valoarea finală a investiţiilor repetate realizate la cel mai mic preţ poate depăşi valoarea unei singure investiţii având un preţ mai mare, dar calitate mai bună", se arată în studiu.
Lipsa de transparenţă în anumite sectoare contribuie considerabil la creşterea suspiciunilor asupra unor cheltuieli, astfel încât cele mai cunoscute domenii în care fondurile publice se cheltuiesc în mod ineficient sunt lucrările de reabilitare sau modernizare a drumurilor (43%) şi sănătatea (38%), apreciază respondenţii.
De asemenea, 51% dintre români consideră că responsabilitatea pentru acest neajuns aparţine conducătorilor instituţiilor, mai ales celor numiţi pe criteriul politic, 27% cred că responsabilitatea este a comisiilor care organizează licitaţiile publice iar 12% — a funcţionarilor publici.
59% dintre participanţii la chestionar au apreciat că este foarte important ca în urma unui contract public atribuit în condiţii de concurenţă neloială să se recupereze suma implicată iar 36% sunt de părere ca cei în cauză să fie pedepsiţi. 26% dintre români apreciază condamnarea penală a conducătorului instituţiei ca fiind cea mai potrivită sancţiune iar 11% consideră că ar trebui ca acestuia să-i fie interzisă ocuparea unei funcţii publice pe termen nelimitat, în timp ce 10% dintre repondenţi s-au pronunţat pentru interzicerea definitivă pentru respectiva companie şi acţionarii săi de a derula contracte cu statul.
Soluţii viabile pentru creşterea calităţii achiziţiilor publice derulate în România sunt considerate întărirea şi diversificarea controalelor efectuate la nivelul autorităţilor contractante de autorităţile competente (29%) şi aplicarea corespunzătoare a sancţiunilor prevăzute de lege (23%).
Alte concluzii ale sondajului iniţiat de IPP fac referire la faptul că lucrările de cea mai bună calitate sunt prestate de companii private cu capital străin (63%), spre deosebire de cele cu capital românesc (27%) şi numai 27% dintre români declară că sunt interesaţi de anumite achiziţii publice derulate de instituţiile publice, însă majoritatea covârşitoare (78%) este conştientă de faptul că ineficienţa cheltuielilor publice afectează produsele şi serviciile oferite de primărie şi influenţează creşterea costurilor acesteia.
Potrivit IPP, aproximativ 15 miliarde de euro este suma achiziţiilor publice derulate prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice în anul 2012, în creştere cu 50% faţă de anii 2009 şi 2010. Conform unor estimări ale aceluiaşi institut, la aceasta se adaugă valoarea achiziţiilor derulate în afara SEAP, ce atinge între 5 şi 10 miliarde de euro.
Cercetarea IPP s-a efectuat în perioada 21 august — 1 septembrie, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României de 1.040 de persoane în vârstă de 18 ani şi peste această vârstă.
