Constrâns să acopere deficitul, guvernul român mizează pe jocurile de noroc, foarte apreciate de populaţia acestei ţări ex-comuniste, cu riscul de a ucide găina cu ouă de aur, printr-o fiscalitate excesivă. În urma unui acord, în luna decembrie, cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), ţara cu 19 de milioane de locuitori, una dintre cele mai sărace din Uniunea Europeană, s-a angajat să îşi reducă noua datorie la 1,83% din Produsul intern brut (PIB) în 2015, faţă de 2,2% anul trecut. În căutare de reţete, în toate direcţiile, guvernul de centru-stânga condus de Victor Ponta a adoptat în ajunul Anului Nou o ordonanţă care reglementează, pe de-o parte, jocurile online, iar pe de alta, prevede o mărire a taxelor pentru jocurile mecanice, pariurile sportive şi cazinouri. “Noi estimăm că jocurile de noroc online vor aduce 100 de milioane de euro în impozite directe, în 2015”, a declarat pentru AFP preşedintele Oficiului Naţional pentru Jocurile de Noroc (ONJN), Cristinela Nistor. Noua lege “are ca obiectiv creşterea veniturilor publice şi stimularea pieţei, armonizând legislaţia românească în conformitate cu standardele europene”, spune ea.
Estimată la 800 de milioane de euro, în scădere netă faţă de ultimii ani dinainte de criză, piaţa jocurilor de noroc (cu excepţia Internetului), a adus aproape 150 de milioane de euro (adică 0,1% din PIB) în vistieria statului în 2014, potrivit ONJN. Legalizarea jocurilor pe Internet este, de asemenea, salutată de operatori. Acesta “va deschide, în cele din urmă, o supapă care era închisă”, a salutat preşedintele Asociaţiei organizatorilor de jocuri de noroc, Cristian Pascu. Potrivit lui, sute de mii de români încălcau interdicţia (sub rezerva unei pedepse cu închisoarea de la şase luni la doi ani), pentru a se conecta la site-uri – mai ales de poker – deschise în străinătate, în timp ce România întârzia în acordarea de licenţe pentru organizarea de astfel de jocuri. Dar operatorii avertizează asupra efectelor celui de-al doilea aspect al legii, creşterea impozitelor, care sunt deja, în opinia lor, “la limita suportabilului”. Pentru a obţine dreptul de a organiza jocuri de noroc în România, un operator trebuie să plătească o taxă anuală de până la 180.000 de euro, în funcţie de cifra de afaceri.
Operatorii de jocuri mecanice plătesc, la rândul lor, cele mai piperate taxe, de la 5700 la 20.000 de euro pe an. “Această măsură va duce la o contracţie a pieţei şi, prin urmare, nu va genera venituri mai mari la buget”, a declarat Alexandru Debrezeni, director al Asociaţiei caselor de pariuri din România. Mai ales că, “de la criză, apetitul românilor pentru jocurile de noroc a scăzut mult”, a declarat pentru AFP preşedintele Asociaţiei organizatorilor de cazinouri (AOCR), Sorin Constantinescu, subliniind că ei plătesc mai puţin. Cazinourile, al căror număr a ajuns de la 22 în 2009, la cinci în prezent, atrag cel mult cincizeci de clienţi pe zi, faţă de o medie de 400 înainte. Sumele jucate au scăzut, ajungând la aproximativ 50 de euro pe jucător.
În schimb, jocurile mecanice, foarte apreciate de români, s-au dezvoltat, ajungând la un număr de 72.000 de aparate în prezent, faţă de 60.000 în 2009. Şi numărul de săli de jocuri de noroc a explodat în marile oraşe, reclamele cu neon fiind un magnet pentru tineri. Legea impune, de asemenea, o nouă “taxă pe viciu”, care variază în funcţie de mărimea operatorilor şi revede crearea une fundaţii care să lupte împotriva dependenţei, un organism unde ei vor fi nevoiţi să verse contribuţii anuale variind de la 1.000 la 5.000 de euro. În ciuda acestor costuri suplimentare, operatorii deja visează la ziua în care România va organiza primul “campionat de poker”, o noutate de asemenea inclusă în noua lege. Pentru Constantinescu, “un astfel de turneu ar putea atrage mii de turişti străini care doresc să cheltuiască sume mari”.
