România deţine, în prezent, unele dintre cele mai întinse terenuri agricole şi zone cu Înaltă Valoare Naturală (HNVF - High Nature Value Farmland) din Europa, echivalentul a peste 30% din suprafaţa totală agricolă a ţării, potrivit datelor publicate de WWF-România, Fundaţia ADEPT Transilvania şi Fundaţia ProPark.
Cele trei entităţi, alături de Agridea (Elveţia), derulează o iniţiativă ce porneşte de la realităţile a şase zone HNVF din ţară, pentru a oferi asistenţă de specialitate în domeniul politicilor publice şi idei de marketing valabile pentru întreg sistemul agricol de acest tip, de la nivel naţional.
Potrivit evaluărilor, terenurile agricole cu Înaltă Valoare Naturală sunt situate în Transilvania, Maramureş, dealurile subcarpatice şi sud-vestul României, unde agricultura de tip tradiţional reprezintă principala activitate economică şi un factor-cheie în conservarea naturii.
Acest tip de terenuri este caracterizat de prezenţa vegetaţiei naturale şi semi-naturale (păşuni, pajişti) foarte bogată în specii, fiind integrate într-un peisaj mozaicat extins şi neîntrerupt ce include elemente naturale, precum marginile de câmpuri, gardurile vii sau din piatră, zone împădurite sau cu arbuşti, pâraie, petice de pământ cultivat şi livezi tradiţionale.
Conform celor patru organizaţii specializate, la ora actuală există o serie de probleme care ar trebui rezolvate de către autorităţi, prima dintre ele fiind că plăţile pentru terenurile agricole cu Înaltă Valoare Naturală din România ar putea să fie extinse şi planificate mai bine, pentru a sprijini familiile de fermieri şi sistemele agricole. Momentan, astfel de plăţi susţin doar 40% din zonele HNVF din ţară, respectiv două milioane de hectare din totalul estimat la 5 milioane de hectare.
De asemenea, înlesnirea accesului pe piaţă al produselor din zone cu Înaltă Valoare Naturală şi creşterea viabilităţii economice a comunităţilor HNV reprezintă alte două ţinte pe care organizaţiile de mediu le consideră importante.
În ceea ce priveşte partea de instruire a fermierilor din aceste comunităţi, a fost creat un pachet de training pe tematici relevante, precum şi o reţea de „facilitatori comunitari” instruiţi, care să livreze aceste expertize în comunităţile lor. Astfel, peste 500 de fermieri au participat, până în prezent, la aceste ateliere de lucru, iar mai mult de 250 au vizitat ferme şi asociaţii din România, Germania, Ungaria şi Austria pentru a studia alte modele şi pentru a găsi soluţia cea mai bună pentru gospodăria proprie.
Zonele agricole HNVF reprezintă peste 30% din totalul suprafeţei agricole din România, respectiv 5 milioane de hectare, asociate cu ferme de mici dimensiuni (semisubzistenţă), de obicei familiale, în zonele colinare din interiorul şi la exteriorul arcului carpatic, reiese din datele WWF-România.
