nii înseamnă 12% din PIB-ul României şi 10% din locurile de muncă din România. Am analizat peste 800 de acte normative din aceste sectoare. Echipa de proiect a făcut peste 150 de recomandări şi, dacă acestea ar fi implementate, consumatorii români ar câştiga 434 de milioane de euro pe an. Mai departe, efectele vor avea un impact şi mai mare în economie, prin creşterea productivităţii", a spus Kiviniemi.
Potrivit acesteia, mai multe studii ale OCDE au demonstrat că eliminarea barierelor concurenţiale va duce la majorarea productivităţii, la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă în timp.
"În ultimii ani, Guvernul României a cheltuit circa 9 miliarde de euro pe an pentru sectorul construcţiilor. Însă se pare că se pot obţine preţuri mai bune la licitaţii. Spre exemplu, conform unui studiu al Forumului Economic Mondial în 2014, calitatea drumurilor din România a fost mai mică decât a oricărei alte ţări membre din Uniunea Europeană. Aceasta în ciuda cheltuielilor semnificative pe care le face Guvernul în acest sector", a completat ea.
Reprezentantul OCDE a subliniat faptul că unul dintre motivele pentru care s-a ajuns la această situaţie este numărul mic de participanţi la licitaţii.
"În trecut, multe licitaţii au avut doar un singur ofertant. Din păcate, faptul că sunt mai puţini participanţi la o licitaţie poate duce la preţuri mai mari. Echipa noastră de proiect a analizat cazurile din România din 2013 şi 2014 şi a realizat că, în medie, un ofertant în plus în cadrul unei licitaţii ar duce la o reducere de 4,4% a preţului final, adică a banilor cheltuiţi în acest scop. Adică economii de aproape 420 de milioane de euro pe an", a arătat Kiviniemi.
Ea a mai spus că echipa OCDE a recomandat, printre măsurile prin care pot fi atraşi mai mulţi ofertanţi la licitaţii, extinderea unor termene şi eliminarea unor condiţii speciale de participare.
Raportul final al OCDE privind "Analiza impactului reglementărilor în vigoare în sectoare cheie ale economiei româneşti" cuprinde 152 de recomandări în cele trei sectoare care fac obiectul proiectului. Proiectul a demarat la începutul anului 2015, fiind o colaborare între Consiliul Concurenţei, Guvernul României şi OCDE. Cele trei sectoare au fost selectate în urma consultărilor cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială.
"Guvernul a inclus implementarea recomandărilor propuse de OCDE în Programul Naţional de Reforme, iar noi vom oferi suportul necesar pentru ca efectele acestora să se resimtă cât mai repede la nivelul economiei româneşti. Nu va fi simplu, vorbim de 152 prevederi legislative care trebuie să fie modificate până la sfârşitul anului, pentru a creşte concurenţa în toate cele trei sectoare", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, în cadrul aceleiaşi conferinţe.