Şeful Departamentului Schengen din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), Marian Tutilescu, consideră că România are 80-90 la sută şanse să adere la spaţiul Schengen în trepte, în 2012, apreciind că Olanda şi-ar putea schimba poziţia după raportul pe justiţie al CE din februarie. Marian Tutilescu a declarat, la RFI, că rămâne optimist şi că speră că Olanda îşi va "flexibiliza" poziţia după raportul de monitorizare pe justiţie. "Raportul MCV din vara aceasta a fost interpretat diferit, pentru că există o notă de subiectivism. Olanda consideră că nu sunt progrese suficiente, spre deosebire de celelalte state membre, care consideră că sunt progrese clare, evidente şi ireversibile. Fiind vorba de acest subiectivism, credem noi că următorul raport ar putea să-i convingă să-şi flexibilizeze poziţia şi să înţeleagă într-adevăr că este un progres evident, ireversibil", a spus şeful Departamentului Schengen.
În opinia lui Marian Tutilescu, sunt aproape 90 la sută şanse ca România să intre în spaţiul Schengen în etape, anul viitor. "Sunt şanse foarte mari, undeva la 80-90 la sută şanse, în opinia mea. În trepte", estimează şeful Departamentului Schengen. Tutilescu consideră că poziţia recentă a Finlandei, care a anunţat că ar putea accepta aderarea în trepte la Schengen, este un pas înainte, pentru că această soluţie "agreată de cvasitotalitatea statelor membre Schengen" este un mod de abordare pozitiv, într-un context european extrem de dificil.
"Este o soluţie de compromis, care permite pe de o parte efectuarea primului pas în demersul celor două state de aderare la Spaţiul Schengen, în condiţiile în care au îndeplinit toate criteriile tehnice şi acestea erau singurele condiţii prevăzute de acquis-ul Schengen şi o poziţie oarecum de îngrijorare a multora din statele membre Schengen, privind situaţia migraţiei ilegale din Europa, în contextul extrem de complex în care se află acum Uniunea Europeană", a mai declarat Tutilescu, pentru RFI.
Şeful Departamentului Schengen a precizat că Finlanda şi-a flexibilizat poziţia în dosarul Schengen datorită demersurilor diplomatice ale României. "Am avut o serie de contacte, atât noi, cât şi Ministerul de Externe, cu autorităţile finlandeze, cu ministrul de Interne finlandez, cu ambasada. Chiar în perioada următoare, ambasada va efectua o documentare pe frontieră şi în zonele de interes Schengen. De asemenea, contactele pe care le-am avut şi în cadrul cărora am prezentat rezultatele obţinute de România credem că au contribuit la această flexibilizare a poziţiei Finlandei. Pe de altă parte, sigur, au fost şi contactele diplomatice la nivelul cel mai înalt şi, de ce să nu o spunem, chiar unele poziţii foarte ferme ale reprezentanţilor Comisiei Europene şi Parlamentului European, care consideră că o politică europeană nu poate şi nu trebuie să rămână în jurul unui interes politic intern al unui stat membru, oricare ar fi el", a adăugat Tutilescu.
Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat, luni, la Bruxelles că nu-şi face mari iluzii privind posibilitatea ca Olanda să-şi schimbe, înainte de 9 decembrie, poziţia privind aderarea României la Spaţiul Schengen.
Olanda nu îşi va modifica poziţia faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen până nu va observa rezultate pozitive şi ireversibile în combaterea corupţiei şi criminalităţii organizate, afirma purtătorul de cuvânt al Ministerului olandez de Interne, citat de postul public de radio bulgar. Guvernul olandez a insistat permanent pe necesitatea unor rezultate pozitive şi ireversibile în combaterea corupţiei şi criminalităţii organizate, a precizat Alexander Vanderee. El a subliniat că Guvernul olandez este de acord cu ideea că România şi Bulgaria au îndeplinit criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen, explicând însă că sunt aşteptate măsuri mai ferme pentru combaterea corupţiei şi infracţionalităţii. Olanda şi Finlanda au blocat aderarea la Schengen a României şi Bulgariei, afirmând că niciuna dintre ele nu a depus suficiente eforturi pentru a combate corupţia.
Ministrul finlandez al Afacerilor Europene, Alexander Stubb, a declarat luni că Helsinki este de acord cu o soluţie de compromis care să permită aderarea etapizată a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. "Este vorba de o abordare în două etape. Iniţial vom elimina controalele la frontierele aeriene şi maritime şi apoi vom lua o decizie privind frontierele terestre", a declarat Stubb. Acordul Finlandei este necesar însă nu şi suficient pentru a face posibilă aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Integrarea celor două state nu se poate face în absenţa unui consens al tuturor statelor membre.
Preşedinţia poloneză a UE a amânat în 22 septembrie, în Consiliul JAI, votul privind eventuala aderare a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, în lipsa unui consens al statelor membre, evitând astfel o decizie negativă. La finalul reuniunii Consiliului JAI de atunci, ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, declara că Olanda şi Finlanda au ignorat valori precum încredere, parteneriat şi responsabilitate, des invocate atunci când sunt definite principiile de funcţionare ale Spaţiului Schengen.
Cancelarul german Angela Merkel afirma pe 10 noiembrie, după întâlnirea cu preşedintele Traian Băsescu, că abordarea etapizată pentru intrarea României în Schengen, propusă de Germania şi Franţa şi susţinută de România, este o posibilitate de rezolvare a acestei probleme.
