Mitropolitul Olteniei, IPS Irineu, este semnatarul unui „Document cu Legământ de Blestem” publicat pe site-ul Arhiepiscopiei Râmnicului, prin care sunt blestemaţi toţi preoţii care vor mai oficia slujbe la o biserică din apropierea Mănăstirii Frăsinei: „Nimeni să nu îndrăznească să dezlege această legătură cu blestem pus de noi, nici arhiereu şi nici altă faţă ierarhică, indiferent ce rang bisericesc ar avea”. Patriarhia a reacţionat, miercuri, prin purtătorul de cuvânt Vasile Bănescu, potrivit căruia ar fi vorba despre „o decizie menită să sporească gradul de rigoare şi ascultare duhovnicească”, notează hotnews.ro.
Arhiepiscopia Râmnicului a publicat pe site un „Document cu Legământ de Blestem”, semnat de Mitropolitul Olteniei Irineu (foto ↓) şi de stareţul Mănăstirii Frăsinei din judeţul Vâlcea, prin care sunt „blestemaţi” toţi preoţii şi credincioşii care vor mai intra într-o biserică din apropierea Mănăstirii Frăsinei despre care se spune ca ar fi fost construită pe un loc blestemat de Sfântul Ierarh Calinic.
Potrivit documentului „mulţi monahi şi clerici, părinţi din mănăstirea Sfântului Ierarh Calinic au încălcat acest legământ - însăşi construcţia bisericii s-a făcut din neascultare şi încălcarea blestemului Sfântului Calinic”.
Redăm integral textul „Documentului cu Legământ de Blestem”:
„Noi, Irineu, din mila lui Dumnezeu, Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei, împreună cu stareţul Protos. Onisifor şi membrii Consiliului Duhovnicesc al Sfintei Mănăstiri Frăsinei (Arhim. Ioanichie, Arhim. Ioachim, Ierom. Iachint, Ierom. Victorin, Ierom. Ilarion, Ierom. Ghervasie, Ierom. Hristofor), uniţi într-un singur gând, astăzi, 10 ianuarie 2023, am analizat situaţia anticanonică creată împotriva legământului cu blestem pus de Sfântul lerarh Calinic, prin construirea bisericii pe locul unde a fost aşezată piatra de legământ cu blestem.
Am constatat că, deşi piatra a fost ridicată în condiţii de constrângere comunist-atee, totuşi blestemul a rămas neschimbat. Datorită acestei situaţii, mulţi monahi şi clerici, părinţi din mănăstirea Sfântului Ierarh Calinic au încălcat acest legământ. Însăşi construcţia bisericii s-a făcut din neascultare şi încălcarea blestemului Sfântului Calinic.
Observând cu durere că monahii şi clericii au produs mari sminteli, semnalate în decursul timpului, coborând în acest loc aflat sub blestemul Sfântului Calinic,
Hotărâm, în numele Sfintei Treimi, ca, de acum înainte şi până la sfârşitul veacurilor, nimeni dintre monahi şi cei hirotoniţi, preoţi sau diaconi, să nu mai coboare la această biserică şi să nu mai săvârşească vreo slujbă bisericească, molitvă sau dezlegare sau Sfântă Taină şi nici vreo Sfântă Liturghie să nu se mai oficieze în această biserică sau în spaţiile din jurul acesteia. Cei care vor încălca această hotărâre să cadă sub blestemul Sfântului Ierarh Calinic şi sub blestemul nostru. De sunt clerici, să se caterisească, iar de sunt mireni, să se afurisească, iar de este vreun preot de mir şi va încălca acest legământ, să fie în aceeaşi osândă.
Nimeni să nu îndrăznească să dezlege această legătură cu blestem pus de noi, nici arhiereu şi nici altă faţă ierarhică, indiferent ce rang bisericesc ar avea.
Întărim acest document de legământ cu Blestem cu semnăturile noastre şi cu pecetea Sfintei Mănăstiri.Aşa să ne ajute Dumnezeu şi să ne ocrotească Sfântul Ierarh Calinic, ctitorul şi binefăcătorul Sfintei noastre mănăstiri”.
Vasile Bănescu: „Mitropolia Olteniei are datoria firească de a explica mai clar decizia bună”
Patriarhia a reacţionat, miercuri, prin purtătorul de cuvânt Vasile Bănescu, în legătură cu „inevitabil discutatul comunicat recent al Mitropoliei Olteniei, referitor la hotărârea luată pentru menţinerea ordinii interioare a mănăstirii Frăsinei din Vâlcea”.
Bănescu spune că ar fi vorba despre „o decizie menită să sporească gradul de rigoare şi ascultare duhovnicească”, hotărârea fiind „în esenţă, aceea ca monahii mănăstiri Frăsinei să slujească exclusiv în biserica mănăstirii, nu şi la biserica situată la câţiva kilometri de aceasta”.
„Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înţelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare şi ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viaţă ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate şi sărăcie benevolă. Condiţii cu raţiuni adânci asumate de oricine alege liber să devină monah.
Raţiunea adâncă a monahismului este separarea de tumultul lumii, nu afundarea în el, găsirea liniştii necesare rugăciunii, lupta mai intensă cu ispitele şi trăirea mai riguroasă a poruncilor şi sfaturilor evanghelice.
Blestemul nu face parte în mod sigur dintre acestea, ci exprimă, în cazul de faţă, într-un limbaj sever şi anacronic, autoritatea ierarhului actual în legătură cu lucruri menite să păstreze vie hotărârea unui sfânt ierarh care a fixat o regulă de vieţuire monahală mai aspră în mănăstirea respectivă.
Raţiunea pentru care în anumite mănăstiri (ca la muntele Athos) nu se permite accesul femeilor este exclusiv aceea a protejării monahilor de cea mai puternică ispită omenească. Fireşte, le rămân multe altele cu care se nevoiesc să lupte, rugându-se şi pentru noi, cei ce nu avem adesea puterea aceasta.
Mitropolia Olteniei are datoria firească de a explica mai clar decizia bună pe care a luat-o spre binele şi ordinea internă a mănăstirii Frasinei, renumită pentru asprimea vieţii duhovniceşti a monahilor care au dorit să trăiască acolo”, afirmă reprezentantul Patriarhiei Române.
