WWF (World Wide Fund for Nature) România propune adaptarea măsurii de silvomediu astfel încât aceasta să poată asigura, cu bani europeni, plăţi pentru toate restricţiile necesare conservării pădurilor virgine, a celor din ariile protejate, inclusiv pădurile valoroase din perspectiva biodiversităţii şi a resurselor de sol.
„Eu zic că aşteptăm şi aşteptăm cam de mult să primim ceva şi sperăm ca organele în drept se vor mobiliza şi vor face ceva ca să primim bani pentru suprafeţele pe care le avem în parc. Altfel, nu mai ştim cui să ne adresăm, nu ştim instanţele de judecată dacă pot face ceva să ne ajute. Eu, sincer să fiu, mă văd la o vârstă a treia imediat şi aş vrea să transmit, să dau şi eu, ce am primit, la copiii mei - dar, dau şi probabil şi ei vor aştepta cu mâna întinsă şi nu vor primi, ca şi mine, nimic”, spune Alexandru Gaborean, un proprietar de pădure în Parcul Natural Munţii Maramureşului.
În prezent, măsura de silvomediu ce face parte din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, nu acoperă nevoile de conservare a pădurii. Mai mult de atât, aceasta intră în contradicţie cu actualul cadrul legislativ iar valoarea plăţilor nu este corelată cu valoarea de piaţă a lemnului.
Deşi WWF a iniţiat această măsură, forma finală elaborată de autorităţi nu sprijină eforturile de conservare făcute de către proprietarii şi administratorii de păduri din România. În prezent, această măsură este complet neatractivă, discriminatorie şi cauzează pierderi pentru majoritatea potenţialilor aplicanţi. Din aceasta cauză, până în prezent au fost depuse doar 28 de cereri de sprijin, la nivelul întregii ţări absorbindu-se doar 1% din fondurile alocate acestei măsuri.
Jumătate din pădurile private din România ar putea fi conservate şi protejate
Inventarul Forestier Naţional arată că jumătate din pădurile private din România, de toate tipurile funcţionale, ar putea beneficia de aceste plăţi (păduri virgine, păduri din ariile protejate, păduri valoroase din perspectiva biodiversităţii şi a resurselor de sol, ş.a.)
Singura posibilitate de a asigura conservarea pădurilor (inclusiv a pădurile virgine) este prin acordarea de plăţi pentru volumul de lemn nerecoltat. Aceste plăţi ar răsplăti astfel eforturile depuse de proprietarii şi administratorii de păduri pentru asigurarea menţinerii funcţiilor pădurii şi a valorilor de biodiversitate.
WWF a elaborat şi trimis către Ministerul Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Durabile o propunere complexă pentru îmbunătăţirea sistemului de plăţi. În plus, solicită un proces transparent şi participativ de consultări publice, pentru care îşi oferă toată susţinerea.
O parte din soluţiile propuse de WWF pentru îmbunătăţirea şi adaptarea acestor măsuri actuale de plăţi pentru angajamente de silvomediu sunt:
Plăţi pentru parcele mai mici de 10 ha
În momentul de faţă, pot primi subvenţii doar proprietarii ce au suprafeţe de pădure de peste 10 ha.
Plăţile să fie primite imediat după includerea pădurilor în zona de protecţie
World Wide Fund for Nature propune ca cei ce au păduri virgine şi cvasivirgine să nu ia compensaţii cu o întârziere de 1 sau 2 ani (după un proces anevoios) ci, daca intră în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine, să obţină aceste sume imediat după includere. Încă din 2013, WWF a identificat mai multe păduri virgine şi cvasivirgine în care proprietarii care deţineau astfel de ecosisteme valoroase ezită să le recunoască din cauza cuantumului actual scăzut al plăţii şi demersurilor ulterioare necesare acordării acestor plăţi (este cazul judeţelor Braşov, Sibiu, Covasna, Mehedinţi şi Gorj).
Plăţile să se facă din bani europeni
WWF solicită ca aceste plăţi să se facă din bani europeni, pentru a asigura o continuitate a plăţilor. Altfel există riscul ca întreruperea programului de plăţi să deterioreze iremediabil ecosistemele forestiere protejate.
