Menţinerea ritmului de creştere a exporturilor din ultimii ani presupune ca mărfurile româneşti să fie comercializate şi în alte zone decât cele tradiţionale, precum Orientul Mijlociu, Asia, Africa şi America Latină, zone în care, astăzi, vindem cu precădere produse agroalimentare şi băuturi, mobilă şi alte produse cu valoare redusă şi de calitate medie, a declarat Costin Borc, vicepremier şi ministru al Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.
Privit prin prisma diversificării şi orientării geografice, comerţul exterior al României s-a desfăşurat, cu precădere, cu ţările europene (86% din total export şi 89% din total import), iar în acest cadru comerţul intracomunitar a avut ponderea de 76,1% la export şi 78,1% la import. Eficienţa ridicată a exporturilor româneşti este confirmată atât de creşterea ponderii în total înregistrată la grupele de produse cu valoare adăugată mare, cât şi de scăderea la grupele produse minerale şi materii prime. Pentru o abordare unitară pe palierul activităţilor de promovare a exporturilor şi atragerii de investiţii străine, Ministerul Economiei a creat Departamentul pentru Promovarea Investiţiilor şi Comerţului, a spus Costin Borc.
În 2015, exporturile FOB ale României au fost de 54,6 miliarde de euro, mai mari cu 4,1% decât volumul total al exporturilor din anul 2014, "un record istoric absolut", potrivit ministrului citat. În acelaşi timp, volumul importurilor a fost de 62,9 miliarde euro, cu 7,6% mai mult decât în 2014.
Vicepremierul Borc a remarcat că acest trend s-a menţinut şi în primele 4 luni 2016, creşterea exporturilor fiind de 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, în timp ce importurile au consemnat un avans de 7,8%. În luna aprilie 2016, exporturile României au fost de 4,7 miliarde de euro, în creştere cu 6,9% faţă de aprilie 2015. Comerţul exterior românesc cu servicii a avut o dinamică pozitivă, înregistrând un sold favorabil de circa 7 miliarde euro în 2015 (16,8 miliarde euro exporturi şi 9,8 miliarde euro importuri) şi de 2,3 miliarde euro în primele 4 luni din acest an (5,3 miliarde euro export şi 3 miliarde euro importuri).
Eficientizarea dialogului cu mediul de afaceri autohton este foarte importantă deoarece ne dorim întărirea reprezentativităţii Consiliului de Export în plan sectorial şi regional prin implicarea mai activă a confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, precum şi a Camerei de Comerţ şi Industrie a României, în formarea organizatorică, structurală şi conceptuală a unui nou Consiliu de Export, prin desemnarea de către mediul de afaceri de ambasadori, pe modelul olandez, ca interlocutori recunoscuţi de comunitatea de afaceri din sector, pe bazele practicii de consultare în comitete sectoriale deja instituite în programul de promovare existent şi prin crearea de Consilii de Export Regionale, cu implicarea reţelei teritoriale a ministerului, a precizat Costin Borc.
Vicepremierul a apreciat că actuala eficienţă scăzută, chiar ineficienţă a Consiliului de Export în implementarea Programului de Promovare a Exportului este ilustrată de două cifre edificatoare: din bugetul alocat Programului de Promovare a Exporturilor în anul 2015, respectiv 55,28 milioane de lei, au fost cheltuiţi doar 37,81 milioane de lei (execuţie bugetară sub 70%) iar numărul de firme care au participat la acest program naţional a fost de doar 430, în condiţiile în care numărul total al firmelor exportatoare din România este de peste 22.000, ceea ce arată că mai puţin de 2% din firmele exportatoare nu sunt beneficiarele acestui program naţional.
Pentru a diversifica, eficientiza şi simplifica Programul de Promovare a Exporturilor, Ministerul Economiei a demarat un proces de consultare cu confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, dar se are în vedere şi introducerea unui sistem de plăţi directe pentru participarea la manifestări expoziţionale internaţionale agreate în consultare cu Consiliul de Export.
Una dintre soluţiile de promovare a exporturilor o reprezintă şi deschiderea căii spre o nouă cultură pentru exportatorii români în domeniul abordării pieţelor externe.
Prioritatea noastră este să sprijinim firmele să producă mai mult, să creeze locuri de muncă, să fie mai competitive şi să abordeze cu mai mult curaj pieţele externe, internaţionalizarea afacerilor fiind de o însemnătate decisivă pentru viitorul acestora. Instrumentul strategic care ne ajută să atingem acest obiectiv este exportul, iar IMM-urile, al căror rol în economia românească este şi va fi determinant, îşi aduc o contribuţie directă şi indirectă la realizarea exporturilor, apreciază Borc.
