22 DECEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a efectuat săptămâna trecută o vizită oficială în Elveţia şi a acordat un interviu în exclusivitate acordat cotidianului local Le Temps.
Elveţia, ţară care nu este membră a Uniunii Europene, dar care este legată de blocul comunitar prin diferite acorduri, inclusiv în ceea ce priveşte libertatea de circulaţie, se va confrunta în lunile următoare cu trei referendumuri ce ar putea avea consecinţe majore asupra dreptului la liberă circulaţie. Întrebat despre posibilele implicaţii ale unor asemenea evoluţii asupra relaţiilor cu UE, ministrul român de externe a afirmat că, în calitate de ministru dintr-o altă ţară, ar prefera să nu vorbească despre un subiect care ţine de deciziile suverane ale statului elveţian, însă a subliniat că libertatea de circulaţie în interiorul Uniunii Europene şi în Elveţia, având în vederea acordurile acesteia cu UE, este fundamentală. „Este o libertate foarte preţioasă, mai ales pentru ţările din Europa de Est care au trăit timp de o jumătate de secol sub dominaţia sovietică”, a punctat Titus Corlăţean.
„Libertatea de circulaţie este nu numai o valoare fundamentală, ci şi una care a contribuit foarte mult la creşterea economică a ansamblului Europei”, a spus şeful diplomaţiei române. „De multe ori uităm aspectele pozitive şi le vedem numai pe cele negative. Din câte ştiu, bilanţul acordurilor încheiate de Elveţia cu Uniunea Europeană este foarte pozitiv, atât pe plan politic, cât şi economic. Însă atunci când semnăm un acord trebuie să acceptăm nu numai avantajele, ci şi riscurile. Nu putem alege într-un pachet doar ce este avantajos. Atunci când un referendum are implicaţii asupra acordurilor internaţionale, trebuie ca cetăţenii să fie perfect informaţi în legătură cu toate aspectele, astfel încât să fie pregătiţi să accepte consecinţele”, a avertizat oficialul român.
El a atras atenţia şi asupra faptului că în rândul imigranţilor români există şi o elită ştiinţifică şi universitară, care a fost formată în universităţile româneşti şi cu banii statului român, iar această elită are o contribuţie semnificativă pentru economiile ţărilor unde ea s-a instalat, lucru trecut de multe ori cu vederea în timp ce România pierde de pe urma plecării acestor specialişti.
„Trebuie să găsim soluţii echilibrate care să nu pună în discuţie principiul liberei circulaţii. Altfel, proiectul european, bazat pe solidaritatea între ţările dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate, se va prăbuşi”, a mai avertizat ministrul român de externe.
Referitor la măsurile de protecţie a pieţei interne luate de Elveţia în faţa dumpingului salarial practicat de companiile est-europene, Corlăţean a reamintit că „atunci când Europa s-a extins, deschiderea noilor pieţe din Europa Centrală şi Orientală a fost foarte benefică pentru companiile din Franţa, Germania şi alte ţări europene”. „În plus, această lărgire a sporit competitivitatea Uniunii Europene în faţa concurenţilor ei. Dacă uităm acest lucru, dacă ne concentrăm doar pe restricţionarea accesului est-europenilor pe piaţa muncii sau dacă încercăm să le limităm drepturile, atunci nu este corect”, a indicat ministrul român de externe.
În ceea ce priveşte problema integrării romilor, legat de care însuşi reporterul a admis că doar o parte dintre ei provin din România, Titus Corlăţean a precizat că expulzarea acestora nu este o soluţie şi, întrucât nu este o chestiune ce implică doar o ţară sau două, „soluţia o reprezintă un efort european menit să le amelioreze integrarea”, el exprimându-şi totodată regretul că nu s-a reuşit până în prezent constituirea unei agenţii europene pentru coordonarea eforturilor de integrare a acestei minorităţi.
„Dacă vorbim numai despre prezenţa romilor pe străzi fără să reamintim contribuţia pozitivă a noilor membri la dezvoltarea Uniunii Europene, apreciez acest lucru drept o lipsă de onestitate în dezbatere”, a mai afirmat Titus Corlăţean, care a atras atenţia şi asupra faptului că „romii au un model cultural specific, ce presupune libertatea de mişcare”, iar forţarea lor să-şi schimbe acest model „este o chestiune extrem de sensibilă”. În acest context, el a avertizat şi asupra „retoricii politice mai degrabă populiste, xenofobe şi chiar rasiste”, alimentată de problema romilor, lucru „inacceptabil într-o Europă modernă şi democratică”.
Referitor la colaborarea României cu Elveţia în contextul preluării de către aceasta din urmă a preşedinţiei Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) anul viitor, ministrul român de externe a declarat că a convenit cu omologul său elveţian, Didier Burkhalter, un mecanism permanent de consultare în problemele Balcanilor, mai ales că în prezent România asigură preşedinţia Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est. Titus Corlăţean a reamintit că ţara noastră poate contribui cu expertiza sa solidă la găsirea de soluţii pentru conflictele îngheţate din est, precum cele din Republica Moldova, Georgia sau Nagorno-Karabah.
Ministrul Titus Corlăţean a mai afirmat că România doreşte să contribuie la elaborarea de măsuri de încredere care să fie şi în interesul Rusiei. El s-a referit, în acest context, şi la scutul antirachetă, pe care Moscova îl priveşte cu rezerve, subliniind că este vorba despre un proiect pur defensiv, care nu este îndreptat împotriva Rusiei.


Articole înrudite