Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis, joi, 20 iunie 2024, având în vedere deteriorarea semnificativă a situaţiei de securitate în Ucraina, donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT. Donarea se face se face cu condiţia continuării negocierilor ţării noastre cu Aliaţii, în special cu partenerul strategic american, în vederea obţinerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecţiei spaţiului aerian naţional, de modernizare a Armatei României şi de asigurare a interoperabilităţii cu sistemul NATO, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT s-a aflat analizarea stadiului şi a perspectivelor conflictului din Ucraina şi a implicaţiilor pentru România.
Joi, 20 iunie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de Preşedintele României, Klaus Iohannis.
Agenda discuţiilor a fost consistentă, axată pe teme de interes prioritar din perspectiva mediului de securitate şi a priorităţilor de acţiune pentru România.
Au fost trecute în revistă obiectivele prioritare ale României pentru Summitul NATO de la Washington, D.C. din 9-11 iulie 2024, fiind evidenţiată necesitatea ca Summitul să permită reconfirmarea solidităţii unităţii transatlantice, să înregistreze progrese decisive în consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, pe linia celor decise la reuniunile de la Madrid şi Vilnius, dar şi să marcheze o angajare sporită politică şi practică faţă de Ucraina, în paralel cu menţinerea angajamentului pentru partenerii vulnerabili şi pentru interacţiunea cu partenerii globali.
La finalul discuţiilor pe această temă, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au aprobat obiectivele României la Summitul NATO din acest an.
Pe ordinea de zi a şedinţei s-a aflat, de asemenea, şi analizarea stadiului şi a perspectivelor conflictului din Ucraina şi a implicaţiilor pentru România. În acest context, a fost subliniată deteriorarea continuă a situaţiei de securitate în vecinătatea estică a ţării noastre, ca urmare a intensificării acţiunilor militare ale Rusiei, fiind subliniate implicaţiile şi riscurile mai largi de securitate pe care aceste acţiuni le generează pentru regiune, în special pentru Republica Moldova, dar şi pentru securitatea europeană şi euroatlantică.
În discuţiile pe acest subiect, au fost subliniate eforturile de sprijinire a Ucrainei, cu punctarea perspectivelor oferite de Summitul de la Washington, D.C. pentru un angajament sporit al NATO faţă de Kiev.
România a sprijinit Ucraina încă de la începutul izbucnirii conflictului, fiind înţeleasă situaţia dramatică mai ales din perspectiva asigurării sistemelor defensive esenţiale în contracararea agresiunii declanşate de Federaţia Rusă, care loveşte zonele urbane şi infrastructura critică a ţării vecine.
Ministerul Apărării Naţionale a prezentat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării o analiză detaliată privind situaţia operaţionalizării celor patru sisteme PATRIOT, derularea programului de înzestrare cu celelalte trei sisteme, importanţa operaţională a acestora la nivel naţional şi aliat, precum şi impactul generat de un eventual transfer al unui sistem.
Având în vedere deteriorarea semnificativă a situaţiei de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante şi masive ale Rusiei asupra civililor şi a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum şi consecinţele regionale ale acestei situaţii, inclusiv asupra securităţii României, în strânsă coordonare cu Aliaţii, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT.
Această donare se face cu condiţia continuării negocierilor României cu Aliaţii, în special cu partenerul strategic american, în vederea obţinerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecţiei spaţiului aerian naţional, de modernizare a Armatei României şi de asigurare a interoperabilităţii cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluţii temporare de acoperire a vulnerabilităţii operaţionale astfel create.
Decizia s-a bazat pe o evaluare tehnică aprofundată a autorităţilor române, fiind luate toate măsurile pentru eliminarea riscului de creare a unor eventuale vulnerabilităţi pentru România. În acelaşi timp, vor continua discuţiile cu aliaţii astfel încât apărarea aeriană a ţării noastre să fie în continuare consolidată.
Tot în cadrul şedinţei de astăzi, membrii Consiliului au analizat şi au aprobat forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2025.
Ţara noastră va prelua funcţia de comandant al operaţiei EUFOR Althea, în teatrul de operaţii din Bosnia şi Herţegovina, începând cu luna ianuarie 2025, pentru o perioadă de 12 luni.
Totodată, în şedinţa CSAT, Preşedintele României a informat că i-a anunţat pe aliaţii din cadrul NATO, la sfârşitul săptămânii trecute, asupra retragerii candidaturii sale pentru funcţia de Secretar General al Organizaţiei.
Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat membrilor Consiliului să se pronunţe cu privire la candidatura lui Mark Rutte pentru funcţia de Secretar General al NATO, aceştia declarându-se în favoarea susţinerii de către România a candidaturii premierului olandez.
