23 DECEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Circa 50 milioane lei pentru programe în domeniile egalităţii de şanse şi violenţei în familie
Circa 50 milioane lei pentru programe în domeniile egalităţii de şanse şi violenţei în familie

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice propune un buget de 48,2 milioane lei pentru trei programe de interes naţional în domeniile egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi violenţei în familie pentru perioada 2017-2019, conform unui proiect de Hotărâre de Guvern lansat luni în dezbatere publică.
Potrivit proiectului, care va sta în dezbatere până pe data de 7 octombrie 2016, programul privind "Înfiinţarea sau consolidarea centrelor de primire în regim de urgenţă sau de recuperare şi a centrelor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi organizarea echipelor de intervenţie integrată" se derulează pe o perioadă de 36 luni, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2019, şi are un buget total de 23 milioane lei, din care nouă milioane de lei în anul 2017, opt milioane de lei în 2018 şi şase milioane de lei în 2019.
Programul privind "Înfiinţarea şi susţinerea serviciilor de asistenţă pentru agresori în cazurile de violenţă în familie — Înfiinţarea centrelor de asistenţă destinate agresorilor" se derulează tot pe o perioadă de 36 luni, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2019, şi are un buget aferent de 16,8 milioane lei, din care şase milioane lei în anul 2017, şase milioane lei în 2018 şi 4,8 milioane lei în 2019.
Cel de-al treilea program, "Creşterea participării femeilor la procesul decizional şi promovarea în funcţii de conducere şi de decizie — Reţele resursă pentru promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi', are aceeaşi perioadă de derulare şi un buget aferent de 8,4 milioane lei, respectiv 2,8 milioane lei-an, în următorii trei ani.
Conform notei de fundamentare, proiectul de HG are în vedere înfiinţarea sau, după caz, dezvoltarea unor servicii destinate protecţiei victimelor violenţei în familie, în paralel cu asigurarea capacităţii instituţionale de implementare a proiectelor în sprijinul acestora, şi asigurarea unor mijloace materiale şi resurse umane suficiente care să conducă la împuternicirea femeilor şi la eliminarea inegalităţii de gen la toate nivelurile.
"Având în vedere faptul că există un deficit al serviciilor faţă de nevoile reale ale victimelor violenţei în familie este nevoie de intervenţie directă, prin proiectele dezvoltate în cadrul Programele de Interes Naţional în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi violenţei în familie pentru perioada 2017-2019. În mod concret, această finanţare va acoperi înfiinţarea şi/sau consolidarea, la nivelul fiecărui judeţ şi a municipiului Bucureşti a unor centre de primire în regim de urgenţă şi a centrelor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie", se menţionează în nota de fundamentare.
De asemenea, prin implementarea acestor programe, se vor asigura servicii specializate de asistenţă pentru victimele violenţei în familie care vor fi disponibile într-o distribuţie geografică adecvată, facilitând accesul gratuit al victimelor la diferite tipuri de servicii de sprijin.
Totodată, acestea vor conduce la existenţa a 42 de centre de consiliere pentru victimele violenţei, existenţa a 16 centre de primire în regim de urgenţă sau de recuperare adresate victimelor violenţe, creşterea gradului de siguranţă şi suport declarat de cel puţin 40% dintre victimele violenţei care beneficiază de asistenţă în centrele de recuperare, consiliere sau urgenţă, reducerea estimată cu 10% a numărului de femei decedate în urma violenţei în familie şi dezvoltarea procedurilor comune de lucru pentru serviciile integrate destinate victimelor violenţei domestice.
În ceea ce priveşte înfiinţarea serviciilor sociale destinate agresorilor, aceasta reprezintă o condiţie esenţială pentru diminuarea fenomenului violenţei în familie, în contextul în care la nivel naţional există numai două centre de asistenţă destinate agresorilor. Astfel, se vor putea dezvolta şi implementa următoarele programe destinate agresorilor, în vederea asigurării consilierii, reabilitării şi reintegrării sociale a acestora şi educaţiei pentru schimbarea comportamentului de violenţă domestică.
Implementarea proiectelor dezvoltate prin aceste programe vor conduce la existenţa a 42 de centre de asistenţă destinate agresorilor, a 42 de echipe pregătite să ofere îndrumare şi consiliere pentru agresori, reducerea, estimată, cu 10% a numărului de femei decedate în urma violenţei în familie şi dezvoltarea procedurilor comune de lucru pentru serviciile integrate destinate agresorilor.
Nota de fundamentare mai subliniază că participarea echilibrată pe piaţa muncii atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor (în termeni de angajare, salarizare, promovare şi alte beneficii) este strâns legată de contextul familial, de contextul cultural existent la un moment dat (prin care sunt perpetuate stereotipuri faţă de femei şi astfel este limitat accesul acestora, spre exemplu, la anumite arii profesionale considerate a fi preponderent masculine), precum şi de modul în care puterea economică şi politică este distribuită în societatea românească.
"Accesul la resursele materiale şi financiare, la educaţie şi pe piaţa muncii sunt strâns legate între ele şi se influenţează reciproc, traducând implicit gradul de democratizare a distribuirii puterii între femei şi bărbaţi la un moment dat. Principalele aspecte care vizează consolidarea capacităţilor femeilor pentru a participa activ în viaţa sociala fac referire la accesul la educaţie şi servicii de sănătate, la combaterea violenţei în familie, la eliminarea căsătoriilor timpurii", se mai precizează în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Potrivit iniţiatorilor, prezenta finanţare va contribui la creşterea numărului de femei care participă la procesul decizional, creşterea, estimată, cu 20% a numărului de femei aflate în funcţii de conducere şi de decizie, creşterea numărului modelor de bună practica în susţinerea participării femeilor la procesul de luare a deciziilor la nivelul administraţiilor locale sau în cadrul unor organizaţii/companii.


Articole înrudite