Veniturile medii lunare pe gospodărie au fost anul trecut de 2.559 de lei, dintre care veniturile băneşti au reprezentat 83,5%, iar cheltuielile totale s-au ridicat la 2.317 lei, reprezentând 90% din venituri, potrivit datelor transmise joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în anul 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat 2559,1 lei pe gospodărie şi 895,9 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2137,5 lei lunar pe gospodărie (748,3 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 421,6 lei lunar pe gospodărie (147,6 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile totale ale gospodariilor (51,2%), în creştere, faţă de anul 2012, cu 1,1 puncte procentuale.
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (22,8%), veniturile din agricultură (3,3%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,8%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,6%). O pondere importantă o deţin şi veniturile în natură (16,5%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (14,7%).
În anul 2013, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 32,1% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 11,7% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 64% din salarii, de 22% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 7,8% din total.
În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 38,4% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (30,3% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 8,1% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (29%) şi celor din prestaţii sociale (24,1%).
Cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în anul 2013, în medie, de 2317,4 lei lunar pe gospodărie (811,3 lei pe persoană) şi au reprezentat 90,6% din nivelul veniturilor totale, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de anul 2012.
Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).
Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,6%).
În timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum este mai mare în urban faţă de rural cu 478,2 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu doar 43,4 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 45,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 19,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în anul 2013, în medie, 41,4% din consumul gospodăriilor.
O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În anul 2013 aceasta a reprezentat 20,6% din cheltuielile totale de consum.
În cadrul cheltuielilor cu locuinţa, cea mai mare pondere au deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (16,7%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,5%) şi cele pentru educaţie (0,5%).
