Canalul Dunăre-Marea Neagră, al treilea ca mărime din lume după Suez şi Panama, este crucial pentru ţări fără ieşire la mare, notează CNN într-un reportaj difuzat în cadrul emisiunii "The Gateway".
"Un convoi de şase barje navighează pe canalul Dunăre-Marea Neagră transportând grâne şi fier vechi din Ungaria", îşi începe reportajul binecunoscuta jurnalistă Becky Anderson.
"Fierul este pentru Turcia sau Cipru, grânele sunt pentru Israel sau ţări arabe... Toată această încărcătură trebuie să ajungă în portul Constanţa", precizează la rândul său căpitanul Costică Jireghie, adăugând că "ne-a luat 7 zile să ajungem aici din Ungaria".
Constanţa este cel mai mare port maritim şi comercial al României la Marea Neagră. Dar el funcţionează de asemenea ca port fluvial pentru mărfuri transportate pe Dunăre, al doilea fluviu ca mărime al Europei, aminteşte canalul american. CNN notează în continuare că acest "canal joacă un rol imens", fiind construit "pentru a face mai scurtă şi mai rapidă axa fluvială până la portul Rotterdam de la Marea Nordului".
"Canalul Dunăre-Marea Neagră este al treilea de acest gen ca mărime din lume şi tot atât de impresionant ca Suez sau Panama, întrucât aceşti 60 de km reprezintă o ieşire crucială pentru ţări ce nu au acces la mare din Europa Centrală şi de Est", subliniază jurnalista de la CNN.
Construcţia lui s-a realizat cu preţuri imense, umane şi financiare. În anii 1950, acesta a fost locul lagărelor de muncă forţată din România comunistă, aminteşte CNN. Canalul a fost deschis oficial în 1984, tocmai când a început cariera căpitanului Costică Jireghie.
"Lucrurile s-au schimbat foarte mult din 1984, totul s-a schimbat dramatic, vasele sunt mult mai echipate tehnologic, iar sistemele de navigaţie mult mai avansate", afirmă căpitanul.
Pentru ca navigaţia pe Dunăre să fie folosită la întregul ei potenţial, multe infrastructuri ar trebui îmbunătăţite, iar acum, sprijinite de o iniţiativă a UE, ţinta este ca 14 ţări din regiune să investească în Strategia Dunării, văzută de UE ca intrinsecă pentru creşterea potenţialului ei viitor.
"Din 2.300 de km ai Dunării, 1.075 aparţin României. Noi deja investim în Dunăre mai mult de 300 de milioane utilizând bani europeni, din perioada 2007 până în 2013. Şi vom continua", declară preşedintele Traian Băsescu, întrebat de jurnalistă în legătură cu Strategia UE pentru Regiunea Dunării.
"Este vital nu numai pentru Uniunea Europeană, dar şi pentru România", subliniază Traian Băsescu.
CNN aminteşte că traficul pe canal a crescut continuu în ultimii ani, ajungând la un record de 31 de milioane de tone în 2012, remarcând însă că acesta reprezintă numai o treime din capacitatea sa.
Dar canalul Dunăre-Marea Neagră este aproape o provocare pentru România şi vecinii ei europeni, în speranţa de a-şi face economia să evolueze pozitiv, curgând necontenit, de-a lungul Dunării, conchide jurnalista de la CNN.
